Stiu ca ne apare de multe ori in cale expresia "viata e ca un tren". Insa, am stat si m`am gandit...Trenul opreste in cate`o gara, din loc in loc. Viata insa nu opreste in nici`o gara, ea continua sa mearga. Uneori mai tare, alteori mai incet. Singura ei oprire fiind ultima.
Asa ca mi`am permis sa iau trenul si viata, sa le pun in paralel si sa vedem daca seamana chiar asa tare. Amandou sunt la un momentdat in miscare, pe sine sau nu, insa cand ajungem in gara, trenul opreste astfel ca oamenii pot urca sau cobora linistiti, doar cei intarziati uitandu`se dupa el cu ochii mari.
Viata deci, cand ajunge in gara, se prea poate sa incetineasca, insa de asta nu sunt sigur. Nu sunt sigur nici daca are vreo gara, cu peroane si cu oameni care asteapta, cred ca viata te duce prin locuri mai putin "special amenajate" astfel ca oamenii "urca" in viata ta tragandu`te sau impingandu`te sa poata prinde bine ceva. La fel cum urca si coboara, pentru ca asa cum am spus, viata nu opreste`n gara.
De`aceea ori de cate ori un om intra sau iese din viata noastra lasa o urma, undeva in sufletul nostru. Graveaza cu faptele lui, cu impinsaturile lui pe inimile noastre. Unii lucruri bune, altii lucruri rele.
Unii ne plac, altii ne displac, insa, toti au un singur lucru in comun. Ne ajuta sa devenim mai puternici si sa invatam ceva din Viata aceasta. Unii ne invata sa ne cerem iertare, altii ne invata sa iertam. Unii ne invata sa uram, altii ne invata sa iubim, pentru ca ura nu`si are locul in inima.
Fiecare personaj care apare pe scena vietii noastre deruleaza o activitate care schimba cursul trenului, il incetineste sau il grabeste, insa nici o persoana nu il poate opri. Desi ne pare ca unele persoane fac timpul sa se opreasca in loc.
Tu ce fel de persoana esti in trenul vietii?
Cuvantul... Cuvinte.
Tu intelegi? Tu intelegi durerea ce m`apasa?
Tu intelegi ca inimi frante nu se leaga?
Tu intelegi, durerea asta ce apas`asa de tare...
Durerea n`apune ca raza de soare
N`o alunga nici cerul albastru
Ce`apare cand nu`i mai furtuna..
Durerea ramane, cuvintele`mi frange
Zdrobeste viata in mine
Cuvintele tale atat de adanc imi raman amintire.
Tu nu stii ca viata mea sta in cuvinte?
Cuvinte, cuvinte se pierd
Cuvinte raman, e totul ca vantul
Risipeste`amintirea`mi amara.
Tu intelegi cuvantul?
Tu intelegi ca inimi frante nu se leaga?
Tu intelegi, durerea asta ce apas`asa de tare...
Durerea n`apune ca raza de soare
N`o alunga nici cerul albastru
Ce`apare cand nu`i mai furtuna..
Durerea ramane, cuvintele`mi frange
Zdrobeste viata in mine
Cuvintele tale atat de adanc imi raman amintire.
Tu nu stii ca viata mea sta in cuvinte?
Cuvinte, cuvinte se pierd
Cuvinte raman, e totul ca vantul
Risipeste`amintirea`mi amara.
Tu intelegi cuvantul?
De ce'mi zambesti atata de frumos copila?
Cand zambetu'ti e doar pelin
Iar buzele'ti sunt doar amaraciune?
De ce vrei sa'mi prefaci tristete fericirea
Sa ma lasi in suflet gol,
Nu vezi ca lumea e plina de zdrente?
Nu vezi ca in lume e'atata tristete?
Pleaca! Nu vreau sa gust din tristetea'ti
Nu vreau sa ramaie sufletul meu gol
Du'te, si lasa'mi fericirea.
Du'te departe, undeva pe un nor
Sa nu te cunosc decat atunci cand
Buzele tale vor curge ca mierea
Cand sufletul tau va fi raze de soare.
Cand zambetu'ti e doar pelin
Iar buzele'ti sunt doar amaraciune?
De ce vrei sa'mi prefaci tristete fericirea
Sa ma lasi in suflet gol,
Nu vezi ca lumea e plina de zdrente?
Nu vezi ca in lume e'atata tristete?
Pleaca! Nu vreau sa gust din tristetea'ti
Nu vreau sa ramaie sufletul meu gol
Du'te, si lasa'mi fericirea.
Du'te departe, undeva pe un nor
Sa nu te cunosc decat atunci cand
Buzele tale vor curge ca mierea
Cand sufletul tau va fi raze de soare.
Romantismul (epoca straveche)
Tu si eu, marea si valurile... Luna si stelele. Inchide ochii incet, nici prea incet sa nu adormi, nici prea tare sa nu ruinam momentul. Romantic, nu? Romantismul asta... si totusi exista. Exista pentru ca s`a zamislit in noi imboldul acesta de`a fi draguti, de`a fi cuceritori.
Cum altfel decat asa, visand? Visand la nemurirea sufletelor noastre vesnic tinere si frumoase si indragostite, chiar daca stim ca dragotea la un moment dat o sa dispara si iubirea aia jucausa din privirea ta n`o sa mai fie. O sa se traga in spatele ochilor tai minunati. Dar o sa fie, nu? Acolo undeva o sa ramana ea ascunsa.
Asa`i la inceput, da peste. Iar apoi, dupa multa vreme, multa multa vreme o sa se ascunda. Si trebuie in fiecare zi prinsa cu un carlig mare (cat inima mea) si scoasa la iveala. Cu romantism draga, cu romantism. Cum altfel? N`am sa`ti smulg iubirea cu forta, cu grija draga mea, cu grija multa. Cu vorbe, cu fapte, cu dragoste. Cu romantism. Cum altfel, nu iubito?
N`am fi noi mari poeti, scriitori, romantici, daca n`ati fi voi! Orice barbat, orice bruta feroce, neimblanzita, nestapanita, toti, palesc in fata frumusetii voastre si incep sa devina romantici. Pentru voi. Pentru inimile, sufletele voastre. Pentru ca voi meritati.
Viata e frumoasa. Dumnezeu a creat`o. La fel, Dumnezeu a creat femeia pentru barbat. Eva pentru Adam. Era frumoasa. De`aceea Adam, plin de mirare a exclamat cand a vazut`o "Isha". Era a lui. Nu?
Da, romantismul... Tu, eu, foaia asta plina de litere si un cer senin plin de stele. Luna aruncand razele ei spre noi iar noi...Noi privind`o cum ne priveste, ca niste copiii am sta uimiti admirand`o cat e de mare pe cer, si nu zice nimic. Si nu face decat sa lumineze si totusi... E atat de romantica.
Ca si tine de fapt. Cine zicea ca fetele trebuie sa fie romantice? Fetele trebuie sa fie ca Luna, sa straluceasca in ochii lui. El, trebuie sa fie romantic sa o cucereasca. Iar ea, prin simpla ei prezenta sa`i cucereasca inima si sa`i incalceasca gandurile si mintile si... Simplu. Vorbele poate sunt de prisos pentru ele, insa noi... Noi trebuie sa vorbim, sa fim romantici!
De ce se numeste epoca straveche? Pentru ca sa intrebi tu! Si ca sa iti dai seama ca azi nu mai visam la asa ceva. Asta e romantismul unei epoci trecute, a anilor copilariei mele, a tineretii parintilor nostrii, care undeva nu departe a apus. Azi ne prefacem ca vrem sa fim romantici cand de fapt ne grabim sa calcam in picioare sentimente, sa frangem inimi si sa sucim minti. A cat mai multor persoane care ne plac noua. Azi e totul pe dos.
Atunci cand ti`ai delimitat propria ta lume, restul lumii pare... nebuna!
Cum altfel decat asa, visand? Visand la nemurirea sufletelor noastre vesnic tinere si frumoase si indragostite, chiar daca stim ca dragotea la un moment dat o sa dispara si iubirea aia jucausa din privirea ta n`o sa mai fie. O sa se traga in spatele ochilor tai minunati. Dar o sa fie, nu? Acolo undeva o sa ramana ea ascunsa.
Asa`i la inceput, da peste. Iar apoi, dupa multa vreme, multa multa vreme o sa se ascunda. Si trebuie in fiecare zi prinsa cu un carlig mare (cat inima mea) si scoasa la iveala. Cu romantism draga, cu romantism. Cum altfel? N`am sa`ti smulg iubirea cu forta, cu grija draga mea, cu grija multa. Cu vorbe, cu fapte, cu dragoste. Cu romantism. Cum altfel, nu iubito?
N`am fi noi mari poeti, scriitori, romantici, daca n`ati fi voi! Orice barbat, orice bruta feroce, neimblanzita, nestapanita, toti, palesc in fata frumusetii voastre si incep sa devina romantici. Pentru voi. Pentru inimile, sufletele voastre. Pentru ca voi meritati.
Viata e frumoasa. Dumnezeu a creat`o. La fel, Dumnezeu a creat femeia pentru barbat. Eva pentru Adam. Era frumoasa. De`aceea Adam, plin de mirare a exclamat cand a vazut`o "Isha". Era a lui. Nu?
Da, romantismul... Tu, eu, foaia asta plina de litere si un cer senin plin de stele. Luna aruncand razele ei spre noi iar noi...Noi privind`o cum ne priveste, ca niste copiii am sta uimiti admirand`o cat e de mare pe cer, si nu zice nimic. Si nu face decat sa lumineze si totusi... E atat de romantica.
Ca si tine de fapt. Cine zicea ca fetele trebuie sa fie romantice? Fetele trebuie sa fie ca Luna, sa straluceasca in ochii lui. El, trebuie sa fie romantic sa o cucereasca. Iar ea, prin simpla ei prezenta sa`i cucereasca inima si sa`i incalceasca gandurile si mintile si... Simplu. Vorbele poate sunt de prisos pentru ele, insa noi... Noi trebuie sa vorbim, sa fim romantici!
De ce se numeste epoca straveche? Pentru ca sa intrebi tu! Si ca sa iti dai seama ca azi nu mai visam la asa ceva. Asta e romantismul unei epoci trecute, a anilor copilariei mele, a tineretii parintilor nostrii, care undeva nu departe a apus. Azi ne prefacem ca vrem sa fim romantici cand de fapt ne grabim sa calcam in picioare sentimente, sa frangem inimi si sa sucim minti. A cat mai multor persoane care ne plac noua. Azi e totul pe dos.
Atunci cand ti`ai delimitat propria ta lume, restul lumii pare... nebuna!
Nu ma chema sa cobor pe pamant
Sa las slava ce`o am intre stele!
Nu ma chema sa cobor spre tarana
Eu nu`s muritor, eu nu sunt Luceafar
Eu nu`s Eminescu!
Oh, tu nu intelegi,
Eu ma frang spre`orizont
In mii de raze ma pierd peste pamant
Dar nu ma cobor din nemurirea`mi.
Ah, Catalina, tu nu stii ca slava ce`o am eu aici
Sa colind tot pamantul de sus dintre stele
Sa ma frang in raze`aurii...
Tu nu sti ca slava,
Slava mea nu o dau,
Eu n`o`mpart cu nime.
Te rog sa ma lasi sa ma frang
Intre stele doru sa`mi plang
Razele mele`ncalzeasca pamantul
Si inima ta plapanda...
Iubeste`m`asa, Catalina,
Tu muritoare, eu printre stele
Mai sus de nori mi`a fost scris ca sa stau...
Sa las slava ce`o am intre stele!
Nu ma chema sa cobor spre tarana
Eu nu`s muritor, eu nu sunt Luceafar
Eu nu`s Eminescu!
Oh, tu nu intelegi,
Eu ma frang spre`orizont
In mii de raze ma pierd peste pamant
Dar nu ma cobor din nemurirea`mi.
Ah, Catalina, tu nu stii ca slava ce`o am eu aici
Sa colind tot pamantul de sus dintre stele
Sa ma frang in raze`aurii...
Tu nu sti ca slava,
Slava mea nu o dau,
Eu n`o`mpart cu nime.
Te rog sa ma lasi sa ma frang
Intre stele doru sa`mi plang
Razele mele`ncalzeasca pamantul
Si inima ta plapanda...
Iubeste`m`asa, Catalina,
Tu muritoare, eu printre stele
Mai sus de nori mi`a fost scris ca sa stau...
In graba mare
Hai, repede, sa fugim!
Sa fugim spre stele
Sa fugim departe`n lume
Ca sa nu ne stie nimeni
S`alergam pe ceru`albastru
Ca luceferi ca si astrii
Sa fugim in graba mare.
Hai cu mine! Hai departe!
N`a sti nime`a noastre ganduri
N`a sti nime`a noast` povesti
Om pleca, fugim departe
Si`om fauri vise maestre
Si`om visa cu luna`n poale
Si cu stelele la tample...
Hai in graba, orizontul
Sa cutreieram pamantul
Sa cunoastem raza lunii
Valul marii`nfiorat
Calmul ei sa cante`n ganduri
Sfinte melodii si versuri.
Hai sa`nvingem greul vietii
Cu`n suras si zambet dulce
Cu un raset ce`nfioara
Si necazul dar si greul
Tot ce`i rau.
Hai in graba sus pe pe nouri
Sa privim din cer pamantul!
Sa fugim spre stele
Sa fugim departe`n lume
Ca sa nu ne stie nimeni
S`alergam pe ceru`albastru
Ca luceferi ca si astrii
Sa fugim in graba mare.
Hai cu mine! Hai departe!
N`a sti nime`a noastre ganduri
N`a sti nime`a noast` povesti
Om pleca, fugim departe
Si`om fauri vise maestre
Si`om visa cu luna`n poale
Si cu stelele la tample...
Hai in graba, orizontul
Sa cutreieram pamantul
Sa cunoastem raza lunii
Valul marii`nfiorat
Calmul ei sa cante`n ganduri
Sfinte melodii si versuri.
Hai sa`nvingem greul vietii
Cu`n suras si zambet dulce
Cu un raset ce`nfioara
Si necazul dar si greul
Tot ce`i rau.
Hai in graba sus pe pe nouri
Sa privim din cer pamantul!
Aripi frante
Din nou un inger isi frange aripile
Frant de zbor, trudit de`atata alergat.
Din nou, un inger se pierde
In zboru`i lin, in mijlocul vietii
Plin de sperante, dorinte...
Un inger iarasi se pierde.
Sa`nveti de la oameni ca viata se duce,
Sa`nveti de la stele, scanteia se stinge
De la flori sa inveti, petal`ofileste
Sa`nveti de la viata ca`n viat`amintirea ramane.
Sa sti ca durerea se trece
Invata! Sa pastrezi amintirea cea dulce
Cu zambet si raset, cu tot ce`i mai scump,
Tu tine`amintirea cea sfanta.
Nu da bucuria din suflet, durerea va trece!
E grea despartirea
Sa nu`ti pierzi speranta!
Frant de zbor, trudit de`atata alergat.
Din nou, un inger se pierde
In zboru`i lin, in mijlocul vietii
Plin de sperante, dorinte...
Un inger iarasi se pierde.
Sa`nveti de la oameni ca viata se duce,
Sa`nveti de la stele, scanteia se stinge
De la flori sa inveti, petal`ofileste
Sa`nveti de la viata ca`n viat`amintirea ramane.
Sa sti ca durerea se trece
Invata! Sa pastrezi amintirea cea dulce
Cu zambet si raset, cu tot ce`i mai scump,
Tu tine`amintirea cea sfanta.
Nu da bucuria din suflet, durerea va trece!
E grea despartirea
Sa nu`ti pierzi speranta!
O zi de ieri...
Totul a`nceput intr`o zi de ieri
Cand umblai agale, calcand pe petale
In fata casei mele.
Cautai parca ratacita
Zambete ce le`ai pierdut
Intr`o zi de joi
Cand cautai pierduta
Parca in deruta
Surasuri care`ai vrut
Sa le dai la`nceput unui muritor.
Cand deodata din senin
Aparu pe strada mea rasuri colorate.
Nu stiam de unde vin!
Cand te`am ajutat s`aduni
Tot frumos intr`un manunchi
Tu te`ai aplecat spre mine,
Am simtit viata in vine
Mi`ai soptit un "multumesc"
Si`ai plecat pe nu stiu unde...
Cand umblai agale, calcand pe petale
In fata casei mele.
Cautai parca ratacita
Zambete ce le`ai pierdut
Intr`o zi de joi
Cand cautai pierduta
Parca in deruta
Surasuri care`ai vrut
Sa le dai la`nceput unui muritor.
Cand deodata din senin
Aparu pe strada mea rasuri colorate.
Nu stiam de unde vin!
Cand te`am ajutat s`aduni
Tot frumos intr`un manunchi
Tu te`ai aplecat spre mine,
Am simtit viata in vine
Mi`ai soptit un "multumesc"
Si`ai plecat pe nu stiu unde...
Ganduri
Cand ma cuprind gandurile toate
Si ma cufund in lumea mea
Imi pare ca imi pierd din minti
Si ma confund cu'n fel de mare fara margini.
Un fel de multe lucruri fara rost,
Si de cuvinte irosite.
Cand ma aplec peste luntrea mintii mele
Pare ca innebunesc pe loc intr'alt om.
Parca in lumea mea, e totul nebunie
Si parca'i tot ce trebuie sa fie.
Acolo'n lumea mea,
Sa'i spui tu nebuniei sa dispara?
Sa'i spui ca nu'i e locu'acolo?
Ti'as zice ca esti prea normal,
Ti'as zice ca... In mintea mea
Sa fi nebun e prea normal...
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Si ma cufund in lumea mea
Imi pare ca imi pierd din minti
Si ma confund cu'n fel de mare fara margini.
Un fel de multe lucruri fara rost,
Si de cuvinte irosite.
Cand ma aplec peste luntrea mintii mele
Pare ca innebunesc pe loc intr'alt om.
Parca in lumea mea, e totul nebunie
Si parca'i tot ce trebuie sa fie.
Acolo'n lumea mea,
Sa'i spui tu nebuniei sa dispara?
Sa'i spui ca nu'i e locu'acolo?
Ti'as zice ca esti prea normal,
Ti'as zice ca... In mintea mea
Sa fi nebun e prea normal...
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Ca'i langa tine Dumnezeu.
Exista unele persoane in viata care nu te cunosc, care nu`ti stiu trairea si suferinta, insa nu incearca sa te cunoasca. Ne batem de ei in fiecare zi. Ne privim cu dispret, dar mergem mai departe... Pacat. Nu`i bine. Fiecare om are o sansa.
Apoi exista persoanele care te vad, te cunosc putin si apoi incep sa`ti puna etichete. Te supraestimeaza. Nu`i bine.
Si apoi exista prietenii adevarati. Care te cunosc, iti stiu si trairile, si caderile si suferinta si bucuria. Si iti dau sfaturi.
Cand toti in jurul tau privesc spre tine
Si'ti spun "dar tu esti tare!"
Insa tu stii c'abia stai in picioare.
Cand toti privesc cu jind spre tine
Si'ar vrea sa fie "tu"
Insa nu stiu ca'n rasul tau e'atat'amaraciune.
Ei nu stiu ca abia te tragi pe coate
Ca nu mai poti si nu mai vrei
De'atata amar si'atata greu.
Cand toti privesc si toti te'arata
Tu stii, nu meriti, ci tu...
Doar esti!
Cand crezi c'ai fost
In cele mai adanci si infioratoare vai
Cand crezi ca ai trecut prin valea mortii
Si ai fost singur, fara Dumnezeu
Cand crezi ca te'ai uitat Divinul
Ca tot ce ai facut a fost din simplul "eu"
Tu sa nu uiti caci Creatorul
El ti'a promis ca'n focul cel mai greu
Nu te'a lasa, ca'i langa tine Dumnezeu!
Sa nu uiti frate, sora,
Sa nu uiti de Dumnezeu!
Sa stii ca'n toate lucrurile, toate
Daca'L asculti, te'aude Dumnezeu.
Apoi exista persoanele care te vad, te cunosc putin si apoi incep sa`ti puna etichete. Te supraestimeaza. Nu`i bine.
Si apoi exista prietenii adevarati. Care te cunosc, iti stiu si trairile, si caderile si suferinta si bucuria. Si iti dau sfaturi.
Cand toti in jurul tau privesc spre tine
Si'ti spun "dar tu esti tare!"
Insa tu stii c'abia stai in picioare.
Cand toti privesc cu jind spre tine
Si'ar vrea sa fie "tu"
Insa nu stiu ca'n rasul tau e'atat'amaraciune.
Ei nu stiu ca abia te tragi pe coate
Ca nu mai poti si nu mai vrei
De'atata amar si'atata greu.
Cand toti privesc si toti te'arata
Tu stii, nu meriti, ci tu...
Doar esti!
Cand crezi c'ai fost
In cele mai adanci si infioratoare vai
Cand crezi ca ai trecut prin valea mortii
Si ai fost singur, fara Dumnezeu
Cand crezi ca te'ai uitat Divinul
Ca tot ce ai facut a fost din simplul "eu"
Tu sa nu uiti caci Creatorul
El ti'a promis ca'n focul cel mai greu
Nu te'a lasa, ca'i langa tine Dumnezeu!
Sa nu uiti frate, sora,
Sa nu uiti de Dumnezeu!
Sa stii ca'n toate lucrurile, toate
Daca'L asculti, te'aude Dumnezeu.
Sentiment.
Uneori, cand stau ascuns in cochilia mea imi pare ca valuri n`au sa mai treaca. Ca oamenii nu se vor schimba niciodata si ca Dumnezeu ne priveste doar de sus fara sa se coboare in multimea de strigate de durere. Desi stiu ca nu`i asa, ceva ma impiedica sa cred asta. Sentiment.
Ma izbeste din toate partile un val rece ca de gheata si ma arunca de la o parte la cealalta a vasului meu scufundat pe jumatate. Desi stiu ca are sa iasa soarele in curand, ca furtuna are sa treaca si ca totul o sa fie in curand bine, ceva ma impiedica sa cred asta. Sentiment.
Pentru ca din cand in cand, se isca cate`o furtuna napraznica pe marea vietii acesteia. Parca venind de pe lumea cealalta si tragand dupa ea toate puterile intunericului. Toti demonii si toate bestiile pamantului, doar doar au sa inghita tot ce`a mai ramas bun in om. Desi stiu ca Salvatorul e aproape, ceva ma impiedica sa cred asta. Sentiment.
Sentiment ce`ascunzi in inimi
Dor, dureri, melancolie
Tu ce`ascunzi a lumii frica
Si ineci tot intr`o clipa
Dor ce parca nu mai trece
Lasa tot pustiu si rece
Nu te prinde sa te duca
Intunericul in a lui lupta?
Nu te`alunga vreo naluca?
Tu ai vrea sa spulberi totul
Tot ce`i mai frumos in suflet,
Zambete si amintiri.
Un strop de iubire mai vrem
Ce`i sfant si curat sa ramana!
Plini de iubire
E dimineata si...
Hai sa vorbim de iubire,
Tu si eu, sa`i dam aripi!
Tu sa`mi spui ca e oarba
Eu sa te cred, C`asa e iubirea.
Eu sa`ti spun ca e sfanta
Si tu sa ma crezi,
Doar vorbim de iubire!
Hai sa`mpletim in iubire
Cuvinte ce nu pot fi sterse
De vant, de furtuna,
De ploaie si valuri.
Sentimente ce nu pot fi distruse
De gandurile rele si oamenii curiosi
De incercari si sfaturi misele.
Hai sa`mpartim la cei ce nu au,
Ca sa vada ca inca exista IUBIRE!
E dimineata si vreau sa va urez o zi plina de iubire!
Hai sa vorbim de iubire,
Tu si eu, sa`i dam aripi!
Tu sa`mi spui ca e oarba
Eu sa te cred, C`asa e iubirea.
Eu sa`ti spun ca e sfanta
Si tu sa ma crezi,
Doar vorbim de iubire!
Hai sa`mpletim in iubire
Cuvinte ce nu pot fi sterse
De vant, de furtuna,
De ploaie si valuri.
Sentimente ce nu pot fi distruse
De gandurile rele si oamenii curiosi
De incercari si sfaturi misele.
Hai sa`mpartim la cei ce nu au,
Ca sa vada ca inca exista IUBIRE!
E dimineata si vreau sa va urez o zi plina de iubire!
Fara drepturi de autor!
Mai devreme, minunatul nostru site de socializare "Facebook" imi reda la news urmatorul status:
"Am intalnit in viata persoane pentru care am facut totul, totusi de la multi nam primit nimic in schimb. Dar am invatat ceva !
Am intalnit in viata persoane care credeam ca mis prieteni adevarati , iam iubit ca pe un frate ,dar mau dezamagit . Totusi am invatat ceva !
Am intalnit in viata persoane care mau urat , totusi prin o vorba buna , acuma imi sunt prieteni , Si am invatat prin asta !
Am vorbit de rau pe multi , care nu meritau ..eii in schimb mau acceptat asa cum sunt ....in viata are totul scopul lor ,tu trebe doar sa te astepti de la toate ;)" (Ioan Petca)
Un alt status care mi`a atras atentia si care mi`a placut a fost urmatorul:
"Am intalnit in viata persoane pentru care am facut totul, totusi de la multi nam primit nimic in schimb. Dar am invatat ceva !
Am intalnit in viata persoane care credeam ca mis prieteni adevarati , iam iubit ca pe un frate ,dar mau dezamagit . Totusi am invatat ceva !
Am intalnit in viata persoane care mau urat , totusi prin o vorba buna , acuma imi sunt prieteni , Si am invatat prin asta !
Am vorbit de rau pe multi , care nu meritau ..eii in schimb mau acceptat asa cum sunt ....in viata are totul scopul lor ,tu trebe doar sa te astepti de la toate ;)" (Ioan Petca)
Pe care l`am luat fara drepturi de autor de la Ioan. Fara pareri de rau. Nu pot sa spun decat, viata te invata cum stie ea mai bine. Daca te lasi invatat de ea o sa te doara. Daca te lasi invatat de "prieteni" o sa te doara si mai rau. Pana la urma toti trebuie sa invatam, sa ne maturizam, sa lepadam ce era copilaresc, sa ne alegem prietenii adevarati si sa mergem mai departe. Cum mergi mai departe? Simplu. Privind inainte. Cand privesti inapoi nu esti vrednic sa mergi inainte. Noi nu traim in trecut. Savuram prezentul si privim in viitor.
Un alt status care mi`a atras atentia si care mi`a placut a fost urmatorul:
"Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături.." (Madalina Valean)
Pe asta de unde l`am furat? De la o fata pe care o cunosc de cand ma jucam in spatele blocului cu verisorii mei. Adevarat. Toti stim da sfaturi, invataturi si ....continuturi. Dar cel mai important e sa dam altora o stare de spirit, si cel mai greu. Nu o putem da pur si simplu. Ea nu se ofera ca pe`o prajitura. Si daca ar fi asa molipsitoare ca un zambet. Si.... ce stare de spirit dai? Sa fie una care sa bucure! Si`atunci cand ai sa primesti inapoi un fel de:" Tot timpul cand vorbesc cu tine, ma simt mai eliberat, fericit. Starea ta de spirit parca ma face sa fiu bucuros." Atunci sa sti ca ai reusit! Nu te da batut.
And, for the last. I got another one here:
"Nu poți descoperi noi oceane până nu ai curajul să pierzi din vedere țărmul." (Motogna Tabita)
Chiar nu se poate? Deloc! Se cam leaga de primul, asa ca, priveste inainte! Nu te inspaimanta cand vin valuri care par ca te doboara. Inainte si la Isus! Cu Credinta.
Sper sa nu va fie cu suparare. :-D Si daca v`a fi cu suparare, ce sa zic, "sue me!" :)) Am un avocat bun.
vara rece
Ma pierd din nou pe`aceleasi poteci
Pe care ieri credeam ca n`am sa le mai vad veci.
Ma pierd din nou in cuvintele`mi seci
Ce`aduna valuri din furtunile reci...
M`ascund dupa ganduri
Ma framant iar in randuri.
Ma pierd iar ,si iar in privirea`ti
Tu crezi ca stiu totul
Iar eu, nechibzuit ma arunc intre valuri
Sa te caut in razele lunii
Sa te`aduc inapoi langa mine.
Aceleasi poteci batatorite de multi pasi
Aceleasi cuvinte ce seaca inima
Aceleasi furtuni ce`aduc rece sufletului meu
Aceleasi ganduri ce`mi framanta inima
Si`mi chinuie sufletul.
Acelasi suflet. Aceeasi inima. Acelasi eu. Alta muza.
Pe care ieri credeam ca n`am sa le mai vad veci.
Ma pierd din nou in cuvintele`mi seci
Ce`aduna valuri din furtunile reci...
M`ascund dupa ganduri
Ma framant iar in randuri.
Ma pierd iar ,si iar in privirea`ti
Tu crezi ca stiu totul
Iar eu, nechibzuit ma arunc intre valuri
Sa te caut in razele lunii
Sa te`aduc inapoi langa mine.
Aceleasi poteci batatorite de multi pasi
Aceleasi cuvinte ce seaca inima
Aceleasi furtuni ce`aduc rece sufletului meu
Aceleasi ganduri ce`mi framanta inima
Si`mi chinuie sufletul.
Acelasi suflet. Aceeasi inima. Acelasi eu. Alta muza.
Nemiloasa
Nici un gand. Nici o privire.
Nici o idee. De'ar rasari in mintea mea
Doar o sclipire din puterea ta,
De'as sti sa'ti scriu in randuri nemurirea
Sa iti arat in clipe fericirea
Sa'ti desenez pe stele ce'i iubirea.
De'as sti sa mai lipesc cuvinte'alese
Cu un lipici special de reparat inimi...
De'as sti'as lipi inima mea de 'a ta
Le'as face una pentru totdeauna
Si'n fiecare clipa m'as indragosti de tine.
De'as sti ca TU esti Luna mea
Ca tu esti raza'aceea de speranta
De'as sti ca tu'mi aduci iubirea.
Visatorul de mine
Nemiloasa iubire.
Nici o idee. De'ar rasari in mintea mea
Doar o sclipire din puterea ta,
De'as sti sa'ti scriu in randuri nemurirea
Sa iti arat in clipe fericirea
Sa'ti desenez pe stele ce'i iubirea.
De'as sti sa mai lipesc cuvinte'alese
Cu un lipici special de reparat inimi...
De'as sti'as lipi inima mea de 'a ta
Le'as face una pentru totdeauna
Si'n fiecare clipa m'as indragosti de tine.
De'as sti ca TU esti Luna mea
Ca tu esti raza'aceea de speranta
De'as sti ca tu'mi aduci iubirea.
Visatorul de mine
Nemiloasa iubire.
Scoala`te si lupta.
Se frange viata`n mine,
Cum frang raze de soare in amurg.
Se frange viata`n mine,
Cu`n scrasnet groaznic de durere
Dezamagit si fara de putere.
Privesc cum parca se sfarseste
Si cum se scurge si ultima speranta
Privesc si ma`ntristez in suflet
Ca viata mea incet incet se frange.
Insa de nicaieri, din noapte,
Din intunerecul ce s`a lasat
O voce`mi spune cu`ndrazneala
"Ce vrei sa spui? Ca te`ai lasat?
Te dai batut in lupta asta?
Ma dau batut, nu mai suport,
"Te dai batut? Hai, scoala!
Tu nu te dai batut asa usor!"
M`am ridicat sa vad o stea
Sa vad ceva lumina,
Si m`am intors, si`n urma mea
Curgeau raze de Luna.
Curgeau in urma mea.
Am inteles ca viata, oricat de trista
Se frange orisicum
Dar noi sa n`o lasam sa treaca oricum!
Sa`i dam culoare, sa`i dam VIATA!
Cum frang raze de soare in amurg.
Se frange viata`n mine,
Cu`n scrasnet groaznic de durere
Dezamagit si fara de putere.
Privesc cum parca se sfarseste
Si cum se scurge si ultima speranta
Privesc si ma`ntristez in suflet
Ca viata mea incet incet se frange.
Insa de nicaieri, din noapte,
Din intunerecul ce s`a lasat
O voce`mi spune cu`ndrazneala
"Ce vrei sa spui? Ca te`ai lasat?
Te dai batut in lupta asta?
Ma dau batut, nu mai suport,
"Te dai batut? Hai, scoala!
Tu nu te dai batut asa usor!"
M`am ridicat sa vad o stea
Sa vad ceva lumina,
Si m`am intors, si`n urma mea
Curgeau raze de Luna.
Curgeau in urma mea.
Am inteles ca viata, oricat de trista
Se frange orisicum
Dar noi sa n`o lasam sa treaca oricum!
Sa`i dam culoare, sa`i dam VIATA!
Adu`ti aminte
Azi mi`am adus aminte ca exist. Uneori uit lucrul asta. O stare de visare ma cuprinde si ma face sa uit ca traiesc, ca exist si ca simt. Dar cand apasa ceva, imi aduc aminte. Traiesc!
Ma trezesc din visul meu, imi adun gandurile si sentimentele si le asez pe`o foaie. Le studiez atent si imi dau seama ca lipsesc. Unde le`ai ascuns? Doar tu stii. Le`ai luat cu tine? Cand am sa te`ntalnesc am sa te intreb. As fi vrut sa fi fost aici cand ai plecat. Sa putem sta de vorba. Poate n`as fi incercat sa te opresc, tu sti cel mai bine ce ai de facut. Dar ti`as fi dat motive sa mai stai un pic. Sa mai stam un pic. Sa`mi spui ce simti, ce doare, ce apasa, ce te face sa zambesti, ce te face sa iubesti.
Dar ai plecat. Imi pare rau. Adu`ti aminte ca existam ori de cate ori te gandesti la mine. Adu`ti aminte...
Te`am astepat de`atatea ori
In miez de zi si`n miez de noapte
Sa vi sa`mi spui ce doar tu stii
Te`am asteptat fara raspuns.
Am stat sa vi sa imi aduci `napoi
Inima si durerile
Sa`mi dai ce tu numai ai luat
Inima si iubirile.
Dar tu, nu ai venit
Iar eu te`am asteptat.
Apoi cand am aflat
Erai departe,
Iar eu te asteptam in prag.
Adu`ti aminte ...
Ma trezesc din visul meu, imi adun gandurile si sentimentele si le asez pe`o foaie. Le studiez atent si imi dau seama ca lipsesc. Unde le`ai ascuns? Doar tu stii. Le`ai luat cu tine? Cand am sa te`ntalnesc am sa te intreb. As fi vrut sa fi fost aici cand ai plecat. Sa putem sta de vorba. Poate n`as fi incercat sa te opresc, tu sti cel mai bine ce ai de facut. Dar ti`as fi dat motive sa mai stai un pic. Sa mai stam un pic. Sa`mi spui ce simti, ce doare, ce apasa, ce te face sa zambesti, ce te face sa iubesti.
Dar ai plecat. Imi pare rau. Adu`ti aminte ca existam ori de cate ori te gandesti la mine. Adu`ti aminte...
Te`am astepat de`atatea ori
In miez de zi si`n miez de noapte
Sa vi sa`mi spui ce doar tu stii
Te`am asteptat fara raspuns.
Am stat sa vi sa imi aduci `napoi
Inima si durerile
Sa`mi dai ce tu numai ai luat
Inima si iubirile.
Dar tu, nu ai venit
Iar eu te`am asteptat.
Apoi cand am aflat
Erai departe,
Iar eu te asteptam in prag.
Adu`ti aminte ...
Romaniei...
Ah, de`ar mai trai Eminescul!De`ar mai trai Eminescu poetul
Sa`si mai scrie el dorul de tara
Sa`i ureze de bine el patriei,
Sa ne judece`Eminescu.
O patrie ce`i pulbere, farama,
Ce`o vedea unita`n fratie
Ca stelele noptii, ca zorii de ziua,
Unde`i a noastra Romanie?
Unita si tare? Cu bratele nervoase,
Cu arma de tarie?
Ah, tu, dulce Romanie!
Priveste`ti trecutul maret si puternic
Ca tine nu`i alta!
Trecut`au prin tine popoare,
Si vrut`au slava sa`ti ieie
Dar tu`ai biruit, biruinta ta mare.
Dar astazi se manca`ntre ei cainii
Si vreau slava ta in tarana
O slava ce n`au reusit toti strainii
Ei vor sa arunce cu tine`n tarana!
Se bat pentru scaune cainii
Isi intind unii altora curse
Se fac de rusine`n pamantu`europei
Ne fac de rusine azi, cainii!
Ce`au ajuns sa conduca o tara
O tara castigata cu glorie,
Castigata cu lupte si sange
La Rovine, Posada,
Selimbar si Calugareni.
Ah, tu dulce Romanie!
Dulce Dacie, popor iubit,
Cum luptat`au pentru tine
Voievozi si domnitori,
Cum luptat`au sa uneasca
Transilvania, Moldova si cu Tara Romaneasca
Secole te`au despartit,
Otomani te`au rarit
Insa tu, cu domnitorii`ti
Mircea nostru Cel Batran,
Vlad cel Tepes
Si Stefan Cel Mare,
Ah, Viteazule Mihai.
Ce`au luptat invinsi de sabie,
Si tradati, si`nfranti pe campuri
Campurile batalie
Au varsat mult sange`n lupta
Ca sa vad`a noastra tara
De niste`otomani romani
Care sfasie si taie,
Care rup si sfarma
Pentru`n ciob de linte?
Vindeti tot! Caini nebunatici
Rupeti, sfaramati, sfasiati
Tara asta ar`istorie,
Tara asta are glorie,
Insa voi o dati de`oparte
Voi ce nu vedeti esenta
Voi ce nu vedeti istoria!
Tara asta intre toate, are gloria!
Iara voi, un val in stanca
Asta veti ramane, nebunatici!
Ce lasati in urma voastra?
Altii au lasat istorie, au lasat o batalie
Au lasat lupta`mpotriva
Jugului otomanesc!
Insa voi, distrugeti totul, nu in secole
Ci`n ani!
Despartirea
Imi aduc aminte parca era ieri. Mi'ai luat fata in palmele tale mici, ca pentru ultima data, m'ai privit in ochi desi absent cum eram imi aduc aminte vorbele tale. Dulci, stinse'ntrun ropot de lacrimi si'ascunse'n suspine. "Tu sa mergi mai departe, atat cat te duce viata, sa nu te'opresti aici! M'auzi? Sa nu te'opresti aici! Sa mergi, pe drumul pe care te duce viata, pana cand ne vom intalni din nou. Stie ea cat trebuie sa mergi. Sa nu dai 'napoi! Da? Niciodata." Stiu ca tu nu asteptai nici un raspuns, pentru ca mi'era greu si sa te privesc, dar sa'ti mai si raspund. Era deja prea mult ce'ai putea astepta de la mine.
Am incercat sa imi ridic privirea sa'mi citesti durerile si suspinele ce ma framantau dar n'am reusit. N'am mai putut sa pun si povara durerilor mele pe umerii tai.
Am reusit sa ma ridic si sa ma asez langa tine, sa te iau in brate si'apai am ramas asa pana la despartirea ce'am avut'o. Grea despartirea. Asa'i?
N'ai mai raspuns, desi nici nu ma asteptam. Stiam ca are sa ramana fara raspuns intrebarea mea. Pana cand? Pana cand ai spus tu ca ne vom vedea din nou. Cand are sa fie, nu stiu. Astept sa vi sa bati la usa mea, sa te deschid si sa te iau din nou in brate, sa stau sa te'ascult ore'n sir cum imi povestesti tot felul. Eram ca un copil cand imi vorbeai si povestile tale ma copleseau, ma transformau si ma duceau in alta lume. Una aparte. Una pe care doar visam sa o am, dar cu tine era tot mai aproape. Pana in acea clipa.
Dupa clipa aceea totul s'a ruinat. S'a dus.
La revedere!
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Am incercat sa imi ridic privirea sa'mi citesti durerile si suspinele ce ma framantau dar n'am reusit. N'am mai putut sa pun si povara durerilor mele pe umerii tai.
Am reusit sa ma ridic si sa ma asez langa tine, sa te iau in brate si'apai am ramas asa pana la despartirea ce'am avut'o. Grea despartirea. Asa'i?
N'ai mai raspuns, desi nici nu ma asteptam. Stiam ca are sa ramana fara raspuns intrebarea mea. Pana cand? Pana cand ai spus tu ca ne vom vedea din nou. Cand are sa fie, nu stiu. Astept sa vi sa bati la usa mea, sa te deschid si sa te iau din nou in brate, sa stau sa te'ascult ore'n sir cum imi povestesti tot felul. Eram ca un copil cand imi vorbeai si povestile tale ma copleseau, ma transformau si ma duceau in alta lume. Una aparte. Una pe care doar visam sa o am, dar cu tine era tot mai aproape. Pana in acea clipa.
Dupa clipa aceea totul s'a ruinat. S'a dus.
La revedere!
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Viata
Sa nu uiti ca'n clipe grele
Cand e ceru'ntunecat,
Norii negri'apasa'n suflet
O durere ce te sfasie
Raze palide de soare,
Se strecoara'ncet pe picurii de ploaie
Tunete si fulgere
Crunte vijelii,
Toate's trecatoare, toate
Unul singur le'a invins.
Tu sa sti sa'L chemi cand seara
Se pravale pe campii
Tu sa'L strigi cand cerul plange
dulcele lui simfonii
Si te amaraste'n suflet
Cu dureri si incercari.
Sa'ti scuturi povara grea,
Sa o lasi la Golgota.
Sa Il chemi cand barca vietii
Ti'e batuta de furtuna,
Si'ai sa vezi pe Domnul Isus
Care vine'ncet pe valuri
Insusi El te ia de mana
Te ridica dintre valuri
Si'n credinta te'ntareste
Iar apoi in barca vietii
Sa Il chemi degrab pe Domnul
Ai sa vezi cum vantul, vijelia
Furtuna si valul
Cat o fi el de napraznic
Totul e din Dumnezeu
Totul Lui i se supune
Si atunci cand El vorbeste
Parca in surdini ascunse, totul,
Totul se opreste.
Atunci cand Domnul porunceste!
Sa nu uiti, ca peste veacuri
Unul singur a ramas
El opreste si furtuna cu'al Sau glas,
El ridica, el coboara,
El da viata pe pamant,
Si de'aicea cand o ia
El o duce'n Cerul Sfant.
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Cand e ceru'ntunecat,
Norii negri'apasa'n suflet
O durere ce te sfasie
Raze palide de soare,
Se strecoara'ncet pe picurii de ploaie
Tunete si fulgere
Crunte vijelii,
Toate's trecatoare, toate
Unul singur le'a invins.
Tu sa sti sa'L chemi cand seara
Se pravale pe campii
Tu sa'L strigi cand cerul plange
dulcele lui simfonii
Si te amaraste'n suflet
Cu dureri si incercari.
Sa'ti scuturi povara grea,
Sa o lasi la Golgota.
Sa Il chemi cand barca vietii
Ti'e batuta de furtuna,
Si'ai sa vezi pe Domnul Isus
Care vine'ncet pe valuri
Insusi El te ia de mana
Te ridica dintre valuri
Si'n credinta te'ntareste
Iar apoi in barca vietii
Sa Il chemi degrab pe Domnul
Ai sa vezi cum vantul, vijelia
Furtuna si valul
Cat o fi el de napraznic
Totul e din Dumnezeu
Totul Lui i se supune
Si atunci cand El vorbeste
Parca in surdini ascunse, totul,
Totul se opreste.
Atunci cand Domnul porunceste!
Sa nu uiti, ca peste veacuri
Unul singur a ramas
El opreste si furtuna cu'al Sau glas,
El ridica, el coboara,
El da viata pe pamant,
Si de'aicea cand o ia
El o duce'n Cerul Sfant.
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Jurnal de bord
Azi trebuia sa fie cea mai fericita zi din viata mea de cand m`o nascut mama mea pe pamant. Si nu stiu daca ii. Abia o inceput. Nici nu ma intereseaza daca o sa fie, o sa treaca. Dar o sa savurez fiecare moment.
Azi se'mplinesc 23.
Douazeci si trei de ani de cand am simtit atingerea cruda a vietii. De cand am respirat aerul proaspat al nedreptatii vietii si'al urii care curge in om. Da, s'au scurs incet aproape opt mii patru sute de zile, mai mult sau mai putin, nu ca ar avea importanta.
As fi in stare sa compun oricarui om o poezie pentru ziua lui, insa mie nu sunt in stare sa'mi scriu macar un vers. Am incercat sa'mi fac autoportret insa cuvintele de lauda parca's prea multe. Si celelalte nu le mai gasesc. Desi mi'am dat seama ca egoismul de'a folosi doar cuvinte de lauda mi'ar ucide stima de sine, am incetat a ma gandi la autoportretul care aveam sa mi'l fac.
Viata asta n'o pot numi frumoasa, sub nici un chip. Poti numi clipele scurte de fericire frumoase, pot chipul ei pictat in amintirea mea sa'l numesc chiar divin. Pot sa spun despre un om ca e dragutz, si felul in care se comporta poate fi frumos. Insa sa pot spune despre viata aceasta ca e frumoasa, mi'ar trebui multe motive. Toate frumoase, bune, succedate unul de celalalt.
Viata nu'i frumoasa. Dar o iubesc. O s'o iubesc pana in ultima clipa. Am iubit'o 23 de ani, uneori am blestemat'o, dar tot am iubit'o. Pentru ca viata e din Dumnezeu. Viata din mine, suflarea, insa ceea ce traim...
23 de ani am trait'o. Dar oricat as iubi'o de mult, la un momentdat as vrea sa se termine. Scurt si fara resentimente, sa ma lase in pace. Sa pot trece pragul dincolo. Si nu oricum.
Atingerea ei cruda inca o simt ca o raceala pe sirea spinarii, suflul ei in ceafa, si bataia aripilor ei ma umbreste de departe. Viata. Ah, viata...
Te'ai ascuns in trupul meu atata vreme, si azi, ca in fiecare an e timpul sa'ti spun "La multi ani!". Dar nu ti'o spun din placere, ci din obisnuinta si obligatie. Mai am cateva planuri aici pe pamant. Putine, si vreau sa nu fie "la multi ani" pana le implinesc. Sa'mi inchei socotelile cu tine cat mai curand posibil.
Viata, sper ca pana anul viitor cand trebuie sa'ti urez din nou, daca ne mai intalnim, sa nu mai ma dau de tine asa tare ca pana azi. La revedere viata. Pe anul viitor!
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Azi se'mplinesc 23.
Douazeci si trei de ani de cand am simtit atingerea cruda a vietii. De cand am respirat aerul proaspat al nedreptatii vietii si'al urii care curge in om. Da, s'au scurs incet aproape opt mii patru sute de zile, mai mult sau mai putin, nu ca ar avea importanta.
As fi in stare sa compun oricarui om o poezie pentru ziua lui, insa mie nu sunt in stare sa'mi scriu macar un vers. Am incercat sa'mi fac autoportret insa cuvintele de lauda parca's prea multe. Si celelalte nu le mai gasesc. Desi mi'am dat seama ca egoismul de'a folosi doar cuvinte de lauda mi'ar ucide stima de sine, am incetat a ma gandi la autoportretul care aveam sa mi'l fac.
Viata asta n'o pot numi frumoasa, sub nici un chip. Poti numi clipele scurte de fericire frumoase, pot chipul ei pictat in amintirea mea sa'l numesc chiar divin. Pot sa spun despre un om ca e dragutz, si felul in care se comporta poate fi frumos. Insa sa pot spune despre viata aceasta ca e frumoasa, mi'ar trebui multe motive. Toate frumoase, bune, succedate unul de celalalt.
Viata nu'i frumoasa. Dar o iubesc. O s'o iubesc pana in ultima clipa. Am iubit'o 23 de ani, uneori am blestemat'o, dar tot am iubit'o. Pentru ca viata e din Dumnezeu. Viata din mine, suflarea, insa ceea ce traim...
23 de ani am trait'o. Dar oricat as iubi'o de mult, la un momentdat as vrea sa se termine. Scurt si fara resentimente, sa ma lase in pace. Sa pot trece pragul dincolo. Si nu oricum.
Atingerea ei cruda inca o simt ca o raceala pe sirea spinarii, suflul ei in ceafa, si bataia aripilor ei ma umbreste de departe. Viata. Ah, viata...
Te'ai ascuns in trupul meu atata vreme, si azi, ca in fiecare an e timpul sa'ti spun "La multi ani!". Dar nu ti'o spun din placere, ci din obisnuinta si obligatie. Mai am cateva planuri aici pe pamant. Putine, si vreau sa nu fie "la multi ani" pana le implinesc. Sa'mi inchei socotelile cu tine cat mai curand posibil.
Viata, sper ca pana anul viitor cand trebuie sa'ti urez din nou, daca ne mai intalnim, sa nu mai ma dau de tine asa tare ca pana azi. La revedere viata. Pe anul viitor!
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Dumnezeu stie!
Dumnezeu stie. El sta undeva la capatul vietii tale, si priveste cum se desfasoara un ghem de ata invizibil. Viata ta. El sta si priveste, si stie. Stie dinainte sa te nasti. Dar asteapta sa vada daca tu, iti schimbi deciziile. Daca tu mananci din fruct sau nu, daca il asculti sau nu. Si`atunci cand mananci din fruct, tu ramai gol, si El te imbraca. Tu te murdaresti, si El te curata. Tu`i manjesti bunatatea cu poftele tale, si te terfelesti in pacat, si El te iarta. Da, Dumnezeu te iarta!
Din inaltul cerului priveste El, maretul Creator, cum omenirea, ca un musuroi isi desfasoara activitatea, si`si plimba degetele pe pamant unde vrea sa indrepte ceva. Si omenirea, nu ia seama. Si sufla greu, a durere acolo unde vrea sa alunge rau, mult rau, dar iarasi, omenirea nu vede. Si Dumnezeu, coboara pe pamant si se plimba printre oameni si`i vede, si`i intelege, si vrea sa`i ajute, si intinde mana Lui, si omul nu vrea sa accepte ajutorul Lui.
Ciudata creatura ai mai facut Doamne ! Tu stii. Complexitatea lucrurilor care ne inconjoara, maretia lucrurilor create de om, intelepciunea omeneasca, sentimentele si tot ce ne inconjoara, ma uimesc. Raman uimit deseori. Dar Dumnezeu stie !
Stie Dumnezeu ca sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape! Tu sti? Tu nu stii ca esti preocupat cu alte lucruri.
Ai uitat!
Cuvant dupa cuvant astern pe foaia alba,
Punct dupa punct se scurg incet din pasta
Facand sa par un fel de maistru
Un maistru uitat de lumea moderna.
Printre multele grijuri, fericiri de o clipa
Printre multe minciuni si`adevaruri scrantite
Azi nu mai e timp sa ne jucam cu cuvinte frumoase.
Totul imi pare atata de gri, atat de stingher. Lumea ucide cu fapta, orice vorba frumoasa, sufocand`o pana cand se pierde printre grijuri si dureri. Dureri provocate de noi insine. Dureri provocate de gandul "pun mana, si ce ca ma ard?" sau "poate nu ma ard". Dureri care dor atata de tare ca sfasie inima, frange gandurile si imprastie fericirea pe distante de milioane de cuvinte. Omule, nu mai sti sa iubesti in cuvinte. Te`ai lasat coplesit de frustrare, durere si lacrimi de moarte.
Esti departe, tot mai departe de cuvantul "perfect" si te`apropii cu pasi repezi spre "tarana". Si totusi, mergi agale pe cararea ta, atragand priviri multe, si lasand in urma ta frustrari. Ai uitat ca oamenii au sentimente, si uneori ai impresia ca singurul care simte esti tu. Ai uitat ca oamenii mai stiu sa iubeasca, si uneori ai impresia ca singurul care stie sa mai iubeasca, esti tu. Ai uitat? Ca odata copilaria ti`a suras si tie si ti`a lasat amintiri frumoase? Ca iubirea te`a cuprins si pe tine si ca dragostea nu te`a uitat? Dar tu... ai uitat.
Esti departe, tot mai departe de cuvantul "perfect" si te`apropii cu pasi repezi spre "tarana". Si totusi, mergi agale pe cararea ta, atragand priviri multe, si lasand in urma ta frustrari. Ai uitat ca oamenii au sentimente, si uneori ai impresia ca singurul care simte esti tu. Ai uitat ca oamenii mai stiu sa iubeasca, si uneori ai impresia ca singurul care stie sa mai iubeasca, esti tu. Ai uitat? Ca odata copilaria ti`a suras si tie si ti`a lasat amintiri frumoase? Ca iubirea te`a cuprins si pe tine si ca dragostea nu te`a uitat? Dar tu... ai uitat.
Amara
Asa usor se clatin'omenirea?
Asa, asa usor se clatin'omenirea!
Picioru asa usor se'abate
Iar inima incet se umple
De'amaraciuni, dureri
Si'n chinuri groaznice se zbate.
Asa usor, o doamne?
Asa usor copile.
Usor, precum adie vantul
Precum se scutura o floare.
Cum bate vantu'n barca
Se clatina pe valuri,
Asa usor adie a furtuna
Si picuri mari, greoi vin de departe.
Cu norii gri, furtuna'n graba vine.
Dar El? e'aici, a adormit in barca.
L'ai adormit in barca frate!
Furtuna vine cu furie,
Si valuri vin in vijelie.
Iar eu, incerc ca sa privesc departe
Dincolo de nori, dincolo de furtuna,
Si printre picurii ce pica
Incerc sa Il zaresc cum vine peste valuri.
Dar nu e.
Nu e lumina, nu'i soare.
Nu'i pic de har, nici bucurie
E totu'un gri amar
Si totu'i lacomie.
Nu'i har, nu'i bucurie...
Si'as sta sa'mi bata'n tampla cerul
Cu coatele pe'o margine a lumii
Si sa privesc cum trece viata
Dar nu pot,
Astazi mai mult ca niciodata, nu pot!
Azi iar nu pot.
As vrea sa te privesc cum treci viata
Doar sa te vad, sa nu te'ating caci esti amara.
As sta sa mor de dorul tau, far sa te'ating si sa te vreau vreodata.
Dar imi esti blestemat'aicea jos
Ca sa te duc pan'la mormant
Si sa te'ngrop in lutul galben.
Am sa te port, viata, am sa te port!
Am sa te iau cu mine peste tot.
Pan'la mormant, ca draga mai imi esti
Pana la lacrimi mi'esti de draga.
Asa, asa usor se clatin'omenirea!
Picioru asa usor se'abate
Iar inima incet se umple
De'amaraciuni, dureri
Si'n chinuri groaznice se zbate.
Asa usor, o doamne?
Asa usor copile.
Usor, precum adie vantul
Precum se scutura o floare.
Cum bate vantu'n barca
Se clatina pe valuri,
Asa usor adie a furtuna
Si picuri mari, greoi vin de departe.
Cu norii gri, furtuna'n graba vine.
Dar El? e'aici, a adormit in barca.
L'ai adormit in barca frate!
Furtuna vine cu furie,
Si valuri vin in vijelie.
Iar eu, incerc ca sa privesc departe
Dincolo de nori, dincolo de furtuna,
Si printre picurii ce pica
Incerc sa Il zaresc cum vine peste valuri.
Dar nu e.
Nu e lumina, nu'i soare.
Nu'i pic de har, nici bucurie
E totu'un gri amar
Si totu'i lacomie.
Nu'i har, nu'i bucurie...
Si'as sta sa'mi bata'n tampla cerul
Cu coatele pe'o margine a lumii
Si sa privesc cum trece viata
Dar nu pot,
Astazi mai mult ca niciodata, nu pot!
Azi iar nu pot.
As vrea sa te privesc cum treci viata
Doar sa te vad, sa nu te'ating caci esti amara.
As sta sa mor de dorul tau, far sa te'ating si sa te vreau vreodata.
Dar imi esti blestemat'aicea jos
Ca sa te duc pan'la mormant
Si sa te'ngrop in lutul galben.
Am sa te port, viata, am sa te port!
Am sa te iau cu mine peste tot.
Pan'la mormant, ca draga mai imi esti
Pana la lacrimi mi'esti de draga.
Redeem
Sa`nvii un suflet muribund, si sa`l aduci din nou in slava...
Nu`i oare greu ca sa ridici de jos din tina
Un om cazut si sa`i pansezi o rana?
Nu`i oare greu sa te ridici
Si sa`I dai Slava?
Nu`i greu deloc cand stii ca este Unul.
Nu`i greu, privirea Lui te`ndeamna
Si vocea lui plina de pace.
Nu`i greu sa te ridice harul
Ce n`a lasat si pentru tin Calvarul,
Ce nu s`a dat batut pana la ultima suflare
Si`a biruit cu forta`i iubitoare!
E greu sa stai in tanguieli
Cu constiinta ne`mpacata.
E greu sa te indepartezi de El
Si sa`i ineci iubirea Sa de Tata.
E greu? Ah, greu e fiule.
Ah, greu sa stii ca`n ceruri ai un Tata
Iar tu aicea jos, cu haina esti patata.
Dar azi...
Te`ndeamna ca si alta data
Nu lepada credint`adevarata!
Nu te vreau!
Nu te vreau! "Iubire" nu te vreau.
Tu ESTI! Dar parca esti o taina ascunsa in durere.
Si cine`ndrazneste sa te`atinga?
Cine`ndrazneste sa iti duca dorul?
Cine`n lume doru`ti duce,
Nebunia ta s`o`ncerce?
Tu esti o durere care`ntrece
Doruri, nebunii, cuvinte!
Tu esti o placere`a nebuniei
Ce intrece orice cunostinta omeneasca,
Care smulge inime din piept.
Care sfasie orice suflet
Cu`o durere arzatoare
Care macina pe dinauntru.
Te cant`acorduri milioane,
Iubire, te cinstesc si versuri fara numar
Te`adora sentimente nemaicunoscute.
Iubire, tu esti un fel dulce`amarui
Un fel de doua feluri de durere si placere
Ce`ntrece limite si graniti in tacere.
Tu esti hotarul necunoscutelor placeri
Ce`ascunde durerea`i in multele chipuri.
Iubire tu framanti in suflet sentimente
Care`s nascute deasupra de nori
Care le cerne`n ploaie vantul
Si`apoi presara cu ele pamantul.
Iubire, tu nu stii!
Tu nu stii iubire ce`nseamna cuvantul
Tu nu stii !
Efemer
Iti place, nu? Surasul ei ascuns in palma ta,
Iti place, privirea ei pierduta'n coltul buzelor
Si vocea ei ascunsa in tacerea ta.
Asa, incet se'apropie de tine, si te cuprinde,
Cuprinde fiinta'ti cu iubire.
Iubire falsa, iubire de granit,
Iubiri ascunse si mistere,
Ce tu, n'ai sa'ntelegi in veci!
Iti place? Surasul tau ascuns in inima'mi de piatra?
Privirea ta ce bantuie fiinta mea?
Si vocea ce'mi rasuna ca un vajait de vant...?
Te'ntreb, ce ti'am gresit femeie?
Ce dor te bantuie de te razbuni asa?
De ce, tu suflet efemer nu vrei sa parasesti inima mea?
N'ajunge azi necazul meu?
N'ajunge ca's doar om, nu sunt un zeu?
Crezi ca n'ajung fiintei mele
Durerile ce ma dobor mereu?
Sa nu darami altarul fiintei mele,
Sa nu rastorni altar ce am zidit,
Sa lasi asa cum ai gasit.
Chiar daca'i frant in nestiinta, o inima cu'n dor cumplit,
Chiar de'ai tarat noroiul, si ai brazdat tot cerul
Cu sentimente culese de la mine,
Si'ai innorat sub soare cu lacrimile'mi de sub gene.
Femeie, ce'ai curatit in sufletu'mi de sentimente,
De bucurie, zambete si pace,
Ce'ai alungat iubirea cu'n suras viclean,
Adu'ti aminte ca's muritor si doare,
Adu'ti aminte ca sunt om.
Nu vreau sa pleci, dar nici sa stai,
Nu vreau sa'ti vad privirea,
Dar fara ea nu's eu,
Te rog, ramai si pleaca!
Te rog sa pierzi iubirea,
Te rog sa nu'i dai drumul,
Sa'mi umpli'n suflet amaraciuni si pace!
Te rog, tu chip de inger
Esti inger si esti demon.
Furtuna
Ma´ntorc cu fata inspre apus, pe marginea marii, privesc razele ce se astern peste valurile ce zdrobesc gandurile mele, apoi ridic mainile spre cer, vad cum noaptea se lasa peste lume. Se lasa un nor negru, intunecat peste intreaga lume. Valurile nu pot risipi intunerecul, nici razele nu mai pot cuprinde. Noaptea pune stapanire...
Invaluita in linistea noptii, marea parca nu vrea sa taca, valurile parca´s mai infuriate. Se isca o furtuna, de undeva din adancurile marii, din valurile infuriate. Aduna vantul, din toate colturile lumii, si-l preface in tornada. Iar eu ma uit uimit departe cum se-aduna, si se-aduna, se aduna vanturi, ploi si fulgere, cum firicele albe de lumina, scanteie intregul cer, risipind intunerecul pentru cateva clipe. Momente scurte, care-mi soptesc, asta e doar inceputul.
Uimit, fara cuvinte. Ma apropii de marginea lumii si incep sa soptesc cuvinte, parca innebunit de privelistea ce se asterne in fata mea. Si poate acum, o mie de cuvinte ar fi mai bune decat un tablou, sau un tablou mai bun decat o mie de cuvinte. Inchide ochii si-ai sa vezi marea aceea infuriata. Poate nebunia ei nu o intrece pe a mea, poate a mea nu o intrece pe a ei. Poate cand o sa deschid ochii o sa imi dau seama ca furtuna era in inima mea.
Poate am sa imi las imaginatia sa ma duca pana la capatul celalalt al lumii, si-am sa ma intorc inapoi la fel de repede. Ma ridic cu privirea indreptata spre mare, spre valurile furioase, si ma las dus departe, in adancul mariî-nfuriate. Acolo-n adanc unde e liniste...
Invaluita in linistea noptii, marea parca nu vrea sa taca, valurile parca´s mai infuriate. Se isca o furtuna, de undeva din adancurile marii, din valurile infuriate. Aduna vantul, din toate colturile lumii, si-l preface in tornada. Iar eu ma uit uimit departe cum se-aduna, si se-aduna, se aduna vanturi, ploi si fulgere, cum firicele albe de lumina, scanteie intregul cer, risipind intunerecul pentru cateva clipe. Momente scurte, care-mi soptesc, asta e doar inceputul.
Uimit, fara cuvinte. Ma apropii de marginea lumii si incep sa soptesc cuvinte, parca innebunit de privelistea ce se asterne in fata mea. Si poate acum, o mie de cuvinte ar fi mai bune decat un tablou, sau un tablou mai bun decat o mie de cuvinte. Inchide ochii si-ai sa vezi marea aceea infuriata. Poate nebunia ei nu o intrece pe a mea, poate a mea nu o intrece pe a ei. Poate cand o sa deschid ochii o sa imi dau seama ca furtuna era in inima mea.
Poate am sa imi las imaginatia sa ma duca pana la capatul celalalt al lumii, si-am sa ma intorc inapoi la fel de repede. Ma ridic cu privirea indreptata spre mare, spre valurile furioase, si ma las dus departe, in adancul mariî-nfuriate. Acolo-n adanc unde e liniste...
Fata Morgana
Am prins soarele din urma,
Si'am vazut cum rostogol,
Se asterne peste bolta,
Cerului intins domol.
Am vazut cum raze dulce
Asternu peste pamant,
Cum rasare cu lumina
Sfantului lui legamant.
Si'apoi norii negri
Ce'nfuriati se'avanta tare
Peste cer si'ntreg pamant
Ii alunga cu o raza
Risipeste ca pe fum.
Si'ntr'o raza sfanta dulce,
Coborand cu'n pas agale,
Pe poteci necunoscute
Nevazut de ochi de om,
Coborat'ai tu din slava,
Ingereasca ta prezenta
Intr'un simplu chip de om,
Sfanta'ti adiere dulce,
Zamislita'n lut si colb.
Rasari'i privirii mele
Ca un vis, Morgana dulce,
Ca un sfant din empireu.
Tu ramai privind uimita
Toata'ntinderea de ape,
Tot pamantul ce se'arata,
Eu uimit de'a ta splendoare
Chip de om, tu esti o floare
Care creste pe'naltimi
Esti splendoare minunata
Tu esti visul meu frumos.
azi nu...?
Azi nu te vreau, azi nu te simt,
Si tot ce stiu e goana dupa vant.
Azi nu vreau nici un zambet,
Si nici o bucurie.
Azi vreau sa zac in pat
Si sa privesc tavanul.
Sa n`aud tril de pasarele
Nici picurii de ploaie pe pervaz.
Azi fa`te`n intuneric, ziuo,
Prefate`n ceata soare ce esti tu.
Sa nu te stiu azi bucurie,
Cum nu te`am stiut in veci.
Cum te`ai ascuns de mine zambet,
Cum te`ai ascuns tu fericire...
Azi nu vreau ca sa stiu nimic din tine.
Nu vreau nici zambet de copil,
Nici flori de primavara.
Azi nu te vreau iubire.
Ma lasa gol, framantand sentimente in mine.
Si tot ce stiu e goana dupa vant.
Azi nu vreau nici un zambet,
Si nici o bucurie.
Azi vreau sa zac in pat
Si sa privesc tavanul.
Sa n`aud tril de pasarele
Nici picurii de ploaie pe pervaz.
Azi fa`te`n intuneric, ziuo,
Prefate`n ceata soare ce esti tu.
Sa nu te stiu azi bucurie,
Cum nu te`am stiut in veci.
Cum te`ai ascuns de mine zambet,
Cum te`ai ascuns tu fericire...
Azi nu vreau ca sa stiu nimic din tine.
Nu vreau nici zambet de copil,
Nici flori de primavara.
Azi nu te vreau iubire.
Ma lasa gol, framantand sentimente in mine.
Taina
Tu esti o taina!
Esti un mister invaluit in ganduri,
Cu zambetu-n privire-ascuns
Cu privirea pierduta-ntre randuri,
Cu chipul de om si-ngerescul suras...
Tu ai o tain-ascunsa-n vorbe,
Si un mister ce-nvaluie fiinta ta.
Iar eu...
Vreau sa te-ascult, sa te aud,
Sa-ti vad zambetul rar,
Ce-abea-l scoti din sertar
Sertarul inimii invaluit in ganduri.
Acolo tu ascunzi comori nemaivazute.
Iar eu, ca un copil iti dau tarcoale
Vreau sa te scot din lumea ta
Si sa te vad zambind a bucurie.
Tu ai un zambet tainic
Ascuns privirilor curioase,
O voce calma, calda, sfanta.
Nu stiu ce fel de ganduri,
Iti poarta chipu-aicea jos!
Cand tu imi pari asemuita unui inger
Desi esti om, esti Eva.
Imi pari c-ai coborat din slava, din ceruri.
Zambete rare-ascunse dupa ganduri,
Priviri pierdute-n peisaje
Si stari de doruri dupa ceruri...
Acum incep sa-ti inteleg misterul
Ce l-a zidit in tine Creatorul.
Esti un mister invaluit in ganduri,
Cu zambetu-n privire-ascuns
Cu privirea pierduta-ntre randuri,
Cu chipul de om si-ngerescul suras...
Tu ai o tain-ascunsa-n vorbe,
Si un mister ce-nvaluie fiinta ta.
Iar eu...
Vreau sa te-ascult, sa te aud,
Sa-ti vad zambetul rar,
Ce-abea-l scoti din sertar
Sertarul inimii invaluit in ganduri.
Acolo tu ascunzi comori nemaivazute.
Iar eu, ca un copil iti dau tarcoale
Vreau sa te scot din lumea ta
Si sa te vad zambind a bucurie.
Tu ai un zambet tainic
Ascuns privirilor curioase,
O voce calma, calda, sfanta.
Nu stiu ce fel de ganduri,
Iti poarta chipu-aicea jos!
Cand tu imi pari asemuita unui inger
Desi esti om, esti Eva.
Imi pari c-ai coborat din slava, din ceruri.
Zambete rare-ascunse dupa ganduri,
Priviri pierdute-n peisaje
Si stari de doruri dupa ceruri...
Acum incep sa-ti inteleg misterul
Ce l-a zidit in tine Creatorul.
amorul.
ah, de-ar durea asa amorul
cum doare carnea...
Si de n-ar arde pe din-lontru,
cum arde dorul.
Dac-ar durea asa de dulce,
De n-ar ramane gust amar.
Amorul cum doare?
Te strange-asa tot la-olalta,
Te-neaca-n sentimente...
De dragoste, manie,
Si le preface-n ura!
O ura de viata,
De tot ce-i pamantesc.
Apoi, sufoca inima,
Asa-ntr-o-nvalmaseala cruda.
Asa, incet si sigur
Te lasa fara grai.
Amorul? ce e amorul?
E suferinta, e-o poezie fara vorbe.
E dor, pasiune, lacrimi.
Durerea carnii?
Nimic pe langa suferinta inimii...
cum doare carnea...
Si de n-ar arde pe din-lontru,
cum arde dorul.
Dac-ar durea asa de dulce,
De n-ar ramane gust amar.
Amorul cum doare?
Te strange-asa tot la-olalta,
Te-neaca-n sentimente...
De dragoste, manie,
Si le preface-n ura!
O ura de viata,
De tot ce-i pamantesc.
Apoi, sufoca inima,
Asa-ntr-o-nvalmaseala cruda.
Asa, incet si sigur
Te lasa fara grai.
Amorul? ce e amorul?
E suferinta, e-o poezie fara vorbe.
E dor, pasiune, lacrimi.
Durerea carnii?
Nimic pe langa suferinta inimii...
Machiajul tau cel mai frumos este zambetul.
"Se trezeste dis`de`dimineata cu privirea`i somnoroasa si parul ciufulit, indreptandu`se spre "altarul feminin". Acolo unde baietii nu inteleg o iota din tot ce vad, si n`ar putea pricepe nici daca ar avea carte cu instructiuni. Trusa de machiaj a ei. N`apucasem sa spun doua cuvinte, era sarita din pat si iesita din dus deja. Se apropie de trusa`i de machiaj. Desi naturaletea ei ma coplesea si zambetele ei ma faceau sa ma topescc pe picioare.
Desi ma uimea felul ei de a manui toate culorile alea si toate ustensilele in dimineata aceea, stiam ca ziua care a inceput avea sa fie una speciala. Departe de toate grijile, de toate telefoanele care sunau, mailuri, sms`uri si orice altceva. Eram doar noi doi. Asa ca am indraznit sa las gandurile mele sa curga lin spre auzul ei: " Draga mea, te rog! Azi lasa`ma pe mine sa ma ingrijesc de machiajul tau. Lasa`ma sa pun un zambet la fiecare pas pe fata ta. Zambetul tau imi coloreaza ziua. Ori de cate ori te privesc si`mi zambesti imi pare ca a mai inflorit o floare, ca cerul s`a deschis deasupra mea si stiu, ca tu esti cea mai frumoasa. Esti unica prin zambetul care mi`l daruiesti cu atata tandrete si dragoste. Te rog, lasa`ma azi sa te impodobesc cu zambete si surasurile tale sa infrumuseteze fetisoara ta care evident nu mai are nevoie de alte culori si make`up`uri. Lasa`ti zambetele sa`ti fie make`up`ul."
Uimita, lasa totul jos si imi zambi ca niciodata. Parca i`am ajuns la inima, mi se parea mie. Si era chiar asa. Apoi, vocea ei dulce si plina de mister imi rasuna in urechi. Parca ascultam vocea unui inger, iar cand imi zambi mai devreme, nu stiam daca ma trezisem, sau inca visam. M`au coplesit emotiile.
Simple i`au fost cuvintele, insa expresia fetei ei imi inspira mai multa incredere, si imi spuse mai multe lucruri decat au putut sa o faca cuvintele.
Am inteles aprobarea ei, si gandul ca atunci cand o fac sa zambeasca este fericita. Ca de fapt ea asta isi doreste. Si pentru ca avea sa fie o zi speciala trebuia neaparat sa fie o zi plina de zambete.
....
Intr`adevar, zambetul ei era mai presus de toate lucrurile frumoase pe care le`am vazut in viata mea. Si desi stiu ca ingerii sunt minunati, mai stiu ca ea era mai presus de ei. Si cand zambea si cand nu zambea. Era ea!
Naturaletea pe care Dumnezeu a pus`o in chipul ei, frumusetea rara, asemanarea ei cu Dumnezeu...
Zambeste!
Desi ma uimea felul ei de a manui toate culorile alea si toate ustensilele in dimineata aceea, stiam ca ziua care a inceput avea sa fie una speciala. Departe de toate grijile, de toate telefoanele care sunau, mailuri, sms`uri si orice altceva. Eram doar noi doi. Asa ca am indraznit sa las gandurile mele sa curga lin spre auzul ei: " Draga mea, te rog! Azi lasa`ma pe mine sa ma ingrijesc de machiajul tau. Lasa`ma sa pun un zambet la fiecare pas pe fata ta. Zambetul tau imi coloreaza ziua. Ori de cate ori te privesc si`mi zambesti imi pare ca a mai inflorit o floare, ca cerul s`a deschis deasupra mea si stiu, ca tu esti cea mai frumoasa. Esti unica prin zambetul care mi`l daruiesti cu atata tandrete si dragoste. Te rog, lasa`ma azi sa te impodobesc cu zambete si surasurile tale sa infrumuseteze fetisoara ta care evident nu mai are nevoie de alte culori si make`up`uri. Lasa`ti zambetele sa`ti fie make`up`ul."
Uimita, lasa totul jos si imi zambi ca niciodata. Parca i`am ajuns la inima, mi se parea mie. Si era chiar asa. Apoi, vocea ei dulce si plina de mister imi rasuna in urechi. Parca ascultam vocea unui inger, iar cand imi zambi mai devreme, nu stiam daca ma trezisem, sau inca visam. M`au coplesit emotiile.
Simple i`au fost cuvintele, insa expresia fetei ei imi inspira mai multa incredere, si imi spuse mai multe lucruri decat au putut sa o faca cuvintele.
Am inteles aprobarea ei, si gandul ca atunci cand o fac sa zambeasca este fericita. Ca de fapt ea asta isi doreste. Si pentru ca avea sa fie o zi speciala trebuia neaparat sa fie o zi plina de zambete.
....
Intr`adevar, zambetul ei era mai presus de toate lucrurile frumoase pe care le`am vazut in viata mea. Si desi stiu ca ingerii sunt minunati, mai stiu ca ea era mai presus de ei. Si cand zambea si cand nu zambea. Era ea!
Naturaletea pe care Dumnezeu a pus`o in chipul ei, frumusetea rara, asemanarea ei cu Dumnezeu...
Zambeste!
Prieteni
Cuvintele ei imi patrund inima si sufletul, gandurile toate... "Niciodata nu am simtit mai mare nevoie de o astfel de persoana langa mine ca in ultima perioada. " Iubesti? Iubeste din toata inima, oamenii nu mai stiu sa faca acest lucru. Suflet de om, te rog, te implor, daca iubeste, iubeste fara nici o granita, iubeste fara nici un regret, ofera dragostea ta, imparte`o si`ti vei primi rasplata. Este Unul care isi revarsa Harul Lui peste tine, cu Dragoste eterna in fiecare dimineata. In fiecare zi Bunatatea lui se innoieste pt tine.
Ai nevoie de dragoste? Ai nevoie sa fi inteles? Ai nevoie de compasiune, de un sfat? Omule, Sufletul tau simte nevoia de o imbratisare. Nu astepta sa vina "el" la tine, du`te tu si strange`l in brate, du`te si arata`i ca il iubesti. Doar daruind iubire, vei primi iubire.
Te`ntreb, de ce esti egoist?
De ce vrei doar ca sa primesti?
De ce nu poti sa ii areti ca poti,
Ca poti si tu sa il iubesti.
Nu poti ca eul sa ti`l sfarmi?
Nu poti sa scoti afara egoismul?
Doar vrei iubire, nu?
Doar vrei o`mbratisare...
Si eu, si tu vrem brate calde,
Si inimi sincere deschise.
De ce ne impietrim atunci?
De ce?
Unde`i iubirea? Jertfirea?
Unde e dragostea aceea
Ce sfarma lanturi
Acea iubire care trece munti...
Tu, vrei iubire?
Imparte`o si`ai sa vezi,
Ca doar asa poti s`o`nmultesti !
E uimitoare... Si`o iubesc. Ea, e prietena mea. E acel om care imi raspunde, care ma cauta, care isi face timp pentru mine, care ori de cate ori imi raspunde simt in vocea ei atata dragoste. Ca un adevarat prieten.
Iar la sfarsit imi spune... "Scumpul meu, am pus mult suflet in tot ce ti-am scris mai sus..."
Ai nevoie de dragoste? Ai nevoie sa fi inteles? Ai nevoie de compasiune, de un sfat? Omule, Sufletul tau simte nevoia de o imbratisare. Nu astepta sa vina "el" la tine, du`te tu si strange`l in brate, du`te si arata`i ca il iubesti. Doar daruind iubire, vei primi iubire.
Te`ntreb, de ce esti egoist?
De ce vrei doar ca sa primesti?
De ce nu poti sa ii areti ca poti,
Ca poti si tu sa il iubesti.
Nu poti ca eul sa ti`l sfarmi?
Nu poti sa scoti afara egoismul?
Doar vrei iubire, nu?
Doar vrei o`mbratisare...
Si eu, si tu vrem brate calde,
Si inimi sincere deschise.
De ce ne impietrim atunci?
De ce?
Unde`i iubirea? Jertfirea?
Unde e dragostea aceea
Ce sfarma lanturi
Acea iubire care trece munti...
Tu, vrei iubire?
Imparte`o si`ai sa vezi,
Ca doar asa poti s`o`nmultesti !
E uimitoare... Si`o iubesc. Ea, e prietena mea. E acel om care imi raspunde, care ma cauta, care isi face timp pentru mine, care ori de cate ori imi raspunde simt in vocea ei atata dragoste. Ca un adevarat prieten.
Iar la sfarsit imi spune... "Scumpul meu, am pus mult suflet in tot ce ti-am scris mai sus..."
Cuvinte din "categoria grea" - "Bunica"
Bunica- parte de viata ce leaga vacantele intre ele cu amintiri placute. Bunica e un fel de a doua mama pentru noi, care se bucura de copii ei, si de copii copiilor ei, care sufera pt copii ei si pt copii copiilor ei, adica noi, nepotii. Care ajuta la cresterea armonioasa a pruncilor care se nasc in a doua generatie a familiei ei si are o importanta aparte. Bunica, zicea cineva, sufera de doua ori mai mult ca o mama, o data pentru copilul ei, o data pt nepotul ei.
Impreuna cu bunicul, mama si tata, ea, creioneaza si implementeaza in mintea copilului caracterul urmatoarei persoane pe care am sa incerc sa o descriu in urmatoarea postare.
Pretuieste`o, iubeste`o, ador`o, ajut`o, caut`o, roaga`te pentru ea ori de cate ori ai ocazia, si viziteaz`o ori de cate ori poti. Adu`ti aminte de vocea ei calda, ridurile ei zambarete de pe fruntea`i pe care se rostogoleste paru`i nins de anii batranetii. Asculta`i sfaturile!
Impreuna cu bunicul, mama si tata, ea, creioneaza si implementeaza in mintea copilului caracterul urmatoarei persoane pe care am sa incerc sa o descriu in urmatoarea postare.
Pretuieste`o, iubeste`o, ador`o, ajut`o, caut`o, roaga`te pentru ea ori de cate ori ai ocazia, si viziteaz`o ori de cate ori poti. Adu`ti aminte de vocea ei calda, ridurile ei zambarete de pe fruntea`i pe care se rostogoleste paru`i nins de anii batranetii. Asculta`i sfaturile!
Bunica - Şt.O.IosifCu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus,
Din zori şi până-n seară;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la ţară...
Căta la noi aşa de blând,
Senină şi tăcută;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viaţa ei trecută.
De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminecii preasfinte...
|
Cuvinte din "categoria grea" - "mama"
M`am gandit sa iau cateva cuvinte importante si sa scriu cateva postari despre "categoria grea". Am sa incep in ordinea cronologica dupa cum apar in viata persoanele urmatoare, prin urmare primul cuvant o sa fie "mama".
,_Nipomo,_California,_1936.jpg)
,_Nipomo,_California,_1936.jpg)
Inspirat fiind de programul de dimineata de la biserica, binecuvantarea unui copilas, majoritatea cantarilor au fost depsre mama. Mama, fiinta aceea minunata care timp de noua luni de zile ne poarta in pantecele ei, apoi un an, doi, poate chiar mai mult ne duce in brate, si eventual dupa ce am crescut si suntem destul de grei ca sa ne mai duca in brate, ne duce si in carca o vreme, pana invatam sa umblam bine pe picioarele noastre in viata aceasta.
Mama, ea stie cel mai bine totul, ea stie cum sa gateasca pentru fiecare, ea stie cum sa spele hainele pentru fiecare, ea stie cum sa calce, cum sa aranjeze, cum sa faca pentru toti sa fie bine. Ce ne`am face fara ea..
Dupa ce ne`am luat zborul, si chiar si inainte de asta, ea ne poarta in rugaciunile ei, astfel, mama, fiind una dintre persoanele cele mai importante in vietile noastre. Fara sa mai amintesc noptile nedormite, grijile pentru pruncii ei, si multe alte lucruri care mama le sacrifica pentru noi.
In tot acest timp, tata, pe care il vedem decat seara acasa, se ingrijeste de nevoile casei, ale noastre a tuturor, si este persoana care intretine familia. Stalpul familiei. Si totusi, privirile noastre se indreapta catre fiinta cea mai gingasa si mai sfanta pt noi de pe pamant. Aceea care isi sacrifica sanatatea, timpul, puterea si pana si paine de la gura pentru noi. Mama, darul Lui Dumnezeu pentru noi !
- "Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri, caci este drept. Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta- este cea dintati porunca insotita de o fagaduinta- ca sa fii fericit si sa traiesti multa vreme pe pamant."
Suflet de om.
Nepretuit esti tu,
Ce chip de Dumnezeu primit`ai.
Nepretuit e sufletul cel porti in piept,
Suflarea ta primita`n dar,
Puterea ce te poarta pe picioare.
Iar Dragostea ce pentru tine,
Venit`a din slava, din marire,
Si pana azi, n`a luat sfarsit.
Din zorii bunatatii sale
Ce`n fiecare rasarit de soare
Se innoieste pentru tine,
In fiecare lacrima de roua
Iubirea Sa ni`e data noua.
Si tu nu vezi ca bunatatea Lui,
Te`ndeamna azi la pocainta.
Te`ndeamna azi, te`ndeamna maine,
Si`n fiecare zi te`ndeamna
Sa lasi, sa lepezi haina cea patata,
Sa`ti speli vesmnantu
In Sangele ce`a curs pe cruce.
Cheama`L, cheama`L in casa Ta,
Tu nu`L auzi ca bate?
De ani si ani Isus asteapta sa`i deschizi.
Nu amana!
Sufletul tau, respir`a Lui iubire,
Inima ta, bate in sfinte armonii ceresti,
Suflarea ce`o porti in piept,
E suflarea Lui sfanta,
Ce`a puso`n tarana din tine.
Adu`ti aminte omule,
Ca`n pieptul tau e`un dor de cer,
Ca`n suflet golul ce il porti,
Il umple numai Dumnezeu!
Ca esti o mana de tarana,
Iar fara El,
O umbra esti, a amagirii lui satan.
Te cheama Isus azi pe nume,
Raspunde`i dar!
Ce chip de Dumnezeu primit`ai.
Nepretuit e sufletul cel porti in piept,
Suflarea ta primita`n dar,
Puterea ce te poarta pe picioare.
Iar Dragostea ce pentru tine,
Venit`a din slava, din marire,
Si pana azi, n`a luat sfarsit.
Din zorii bunatatii sale
Ce`n fiecare rasarit de soare
Se innoieste pentru tine,
In fiecare lacrima de roua
Iubirea Sa ni`e data noua.
Si tu nu vezi ca bunatatea Lui,
Te`ndeamna azi la pocainta.
Te`ndeamna azi, te`ndeamna maine,
Si`n fiecare zi te`ndeamna
Sa lasi, sa lepezi haina cea patata,
Sa`ti speli vesmnantu
In Sangele ce`a curs pe cruce.
Cheama`L, cheama`L in casa Ta,
Tu nu`L auzi ca bate?
De ani si ani Isus asteapta sa`i deschizi.
Nu amana!
Sufletul tau, respir`a Lui iubire,
Inima ta, bate in sfinte armonii ceresti,
Suflarea ce`o porti in piept,
E suflarea Lui sfanta,
Ce`a puso`n tarana din tine.
Adu`ti aminte omule,
Ca`n pieptul tau e`un dor de cer,
Ca`n suflet golul ce il porti,
Il umple numai Dumnezeu!
Ca esti o mana de tarana,
Iar fara El,
O umbra esti, a amagirii lui satan.
Te cheama Isus azi pe nume,
Raspunde`i dar!
Albastru visator.
De obicei ma pierd atunci cand... privirea mea si privirea "ei" se intalnesc undeva la mijloc si se saruta pe`o raza de soare, aducand asa, un fel de rosu`n obraji si o caldura sufocanta ce imi invaluie trupul. Atunci cand ea trece pe langa mine si o observ in ultima clipa, parca repede, caut un perete de care sa ma sprijin. E ciudat cum privirea ei, vocea`i blanda, zambetul magnific, si tandretea cu care se misca, nasc in inima asa, sentimente ce vin ca val dupa val si... parca se izbesc in mintea ta ca de tarm. Si atata de tare se izbesc incat ma trezesc ca dintr`un vis de fiecare data cand dispare si o caut, o caut fara macar sa dau de banuit intentiile mele misele, cum ca de fapt.... da, pe ea o caut! Nu! Eu? Hahaha. Ma uitam de fapt sa vad daca a aparut x, sau daca nu vine autobuzul. Desigur, eu stau chiar langa masina mea. Pentru ce as fi interesat de autobuz?
Hmmm, insa azi, mi`am lasat inima patrunsa de cerul senin ce mi`a rasarit dintr`o data in fata ochilor, fara sa vreau. Si am privit staruitor doi ochi ascunsi dupa un ecran. M`am holbat vreme indelungata la o privire gingasa de copil firav. Am studiat chipu`i dulce si zambetul care radia de o frumusete imbucuratoare. Dar frumusetea`i trecatoare. Si pozele`s misele. Astazi mi`esti inger, dar maine? Astazi ai zambetul dulce, dar maine? Maine de gheata. Azi privirea ta ma topeste, dar maine? Maine ma stinge din viata.
Sunt un visator. Deseori ma trezesc plimbandu`ma printre stele, rasarind raze din soare. Ma pierd in privirea "ei", ma topesc atunci cand ea ma priveste si .... cand ma trezesc, sunt tot acelasi om simplu, care se trezeste de dimineata devreme si adoarme seara tarziu. Care sta nepasator si neglijent, care priveste pierdut, si fara interes. Sunt eu si asta`i felul meu, nu imit pe nimeni. Iar urmatoarea data cand are sa ti se para ca ma comport foarte iesit din comun si aud "fi tu insuti, nu sari calul" asigura`te inainte de asta ca ti`ai pregatit un loc moale unde sa aterizezi. :-D
Hmmm, insa azi, mi`am lasat inima patrunsa de cerul senin ce mi`a rasarit dintr`o data in fata ochilor, fara sa vreau. Si am privit staruitor doi ochi ascunsi dupa un ecran. M`am holbat vreme indelungata la o privire gingasa de copil firav. Am studiat chipu`i dulce si zambetul care radia de o frumusete imbucuratoare. Dar frumusetea`i trecatoare. Si pozele`s misele. Astazi mi`esti inger, dar maine? Astazi ai zambetul dulce, dar maine? Maine de gheata. Azi privirea ta ma topeste, dar maine? Maine ma stinge din viata.
Sunt un visator. Deseori ma trezesc plimbandu`ma printre stele, rasarind raze din soare. Ma pierd in privirea "ei", ma topesc atunci cand ea ma priveste si .... cand ma trezesc, sunt tot acelasi om simplu, care se trezeste de dimineata devreme si adoarme seara tarziu. Care sta nepasator si neglijent, care priveste pierdut, si fara interes. Sunt eu si asta`i felul meu, nu imit pe nimeni. Iar urmatoarea data cand are sa ti se para ca ma comport foarte iesit din comun si aud "fi tu insuti, nu sari calul" asigura`te inainte de asta ca ti`ai pregatit un loc moale unde sa aterizezi. :-D
omule!
Omule! Sunt uimit de frumusetea celulelor asezate pe chipul tau, intr`un joc minunat de desen artistic, uimit de gandurile tale marete, visurile tale indraznete, faptele tale vrednice de lauda. Omule, Creatorul care te`a intocmit, a stiut ce face. A stiut ca atunci cand o sa priveasca din spatele cortinei la tine, o sa isi desfete privirile in tine, si`o sa ramana uimit de atata bogatie de vise, ganduri, fapte... A stiut el ce face.Azi, omule, am venit sa bat la usa inimii tale, sa vad cine esti cu adevarat. Am auzit multe lucruri, bune si rele despre tine omule. Am auzit ca ai mai multe fete, ca ai o rautate in suflet, ca gandurile tale nu`s toate bune. Si am vrut sa stiu ca nu`i adevarat. Am vrut sa stiu de la tine ca nu`i asa. Dar omule, cand am venit sa bat la usa inimii tale, parca un aer rece imi taie respiratia. Gandul ca am sa raman dezamagit, ma opri sa bat.
Eu sunt o raza de soare omule, sunt cantecul pasarelelor, sunt zumzaitul gandacilor primavara. Si am venit sa te vizitez. Sa simt dragostea omeneasca. Sentimentul acela sublim, dar lasandu`ma cuprins de ea, am aflat frica de a nu fi ranit. Am aflat durerea de`a fi dat la o parte. Am aflat sentimente de nedescris. Lucruri pe care nu le`am mai intalnit.
Omule, esti minunat. Esti frantura de Dumnezeu. Esti chipul Lui, framantat intr`o mana de lut, cu suflarea Lui, cu gandul vesniciei, cu atatea lucruri bune. Dar omule, esti doar om. Esti doar o umbra a dumnezeirii, sangerezi, suferi, visezi, si visele tale nu devin totdeauna realitate. Esti doar licarire care nu se vede de departe, o nota pe`un portativ, care`si uita gama.
Omule, ai doar o viata, traieste`o bine. Nu`ti uita gama, nu uita sa iubesti cu toata inima, cand iubesti, chiar daca suferi. Dragostea e singurul sentiment care te ridica pana la cer, si chiar inainte sa saruti Luna, te trage inapoi si`ti da o tranta de pamant. Cu capul in stele, cand iti revii, te intrebi daca totul a fost doar un vis urat sau realitate, se merita sa mai incerci sau nu? Nu mai incerca. asteapta.
Omule... Adu`ti aminte de Creatorul tau.
frozen
As vrea sa'ti spun cat te iubesc!Cuvinte simple sa'ti vorbesc;
Dar iarna'n geru'i friguros,
Iubirea, sufletul, si inima
Mi le'a racit pe veci,
In umbra unor zambete de gheata.
Mi'a'ntepenit si zambetul pe buze,
Si'am incercat sa rad si sa ma bucur.
Inima'nceteaza a mai bate,
Picioarele'mi se'opresc.
In pragul toamnei, printre frunze.
Iar fulgii care'au aparut,
Mi'acoperira gandurile toate,
Sa nu'ti mai spun cuvinte dulci,
Sa nu iti mai arat iubirea.
Mi'au inghetat inima, gandul,
Mi'au inghetat iubirea toata,
Tu parca nu m'asculti, nu ma iubesti,
Si nu ma vrei, si esti de gheata!
Dar eu m'apropii tot mai tare...
Tu nu clipesti, tu nu vorbesti
Tu nu m'asculti, nu ma iubesti.
Suntem doi ingeri, doua povesti.
Suntem doua povesti, de necitit
De ne'atins, soptite'n amintiri stinghere,
De pe'un amurg pe celalalt.
Eu te privesc, tu ma privesti de gheata
Eu iti zambesc, tu imi zambesti cu rece
Eu iti soptesc, tu te topesti.
Iar eu raman privind,
Si petrecandu'ti amintirea.
De tot eu ma racesc,
Si ma prefac in iarna,
Sunt gri, sunt rece,
Strapung cu ganduri ceru si vazduhul,
Iara privirea mea topeste norii.
Si tu nu esti.
curcubeul fara nori
am vrut sa`ti scriu cuvinte multe,
cuvinte simple, si fara inteles,
am vrut sa iscalesc in randuri
si in cuvinte sa`ti zugravesc
un peisaj ascuns pe dupa dealuri
in mii de tonuri colorate,
un auriu roscat
pictat de razele de soare
pe`o panz`albastra de cer.
Am vrut atat de mult sa`ti scriu pe nori
cu griul lor ce nu`ncanta privirea nimanui
doar picurii ce cad, si`nvioreaza,
doar vantul cald de dupa ploile de vara.
dar stiu.... cuvintele nu sunt de`ajuns
si stiu, nu vorbe goale vrei,
dara daca as putea....
dar daca as putea,
te`as lua de mana dreapta
si am pleca`mpreuna purtati de`un vant
acolo unde se`mpaca soarele cu norii,
de`unde un curcubeu incepe`a straluci,
si ti`as culege culorile`i,
si ti le`as darui,sa iti aduci aminte,
ca nu e curcubeul fara nori.
cuvinte simple, si fara inteles,
am vrut sa iscalesc in randuri
si in cuvinte sa`ti zugravesc
un peisaj ascuns pe dupa dealuri
in mii de tonuri colorate,
un auriu roscat
pictat de razele de soare
pe`o panz`albastra de cer.
Am vrut atat de mult sa`ti scriu pe nori
cu griul lor ce nu`ncanta privirea nimanui
doar picurii ce cad, si`nvioreaza,
doar vantul cald de dupa ploile de vara.
dar stiu.... cuvintele nu sunt de`ajuns
si stiu, nu vorbe goale vrei,
dara daca as putea....
dar daca as putea,
te`as lua de mana dreapta
si am pleca`mpreuna purtati de`un vant
acolo unde se`mpaca soarele cu norii,
de`unde un curcubeu incepe`a straluci,
si ti`as culege culorile`i,
si ti le`as darui,sa iti aduci aminte,
ca nu e curcubeul fara nori.
Ce cauti ?¿
Te'ai intrebat ce'ascunde in taina,Surasul celui ce rade langa tine ?
Te'ai intrebat vreodata,
Ce'ascunde inima de piatra
Aceluia nepasator ce plange langa tine?
Te'ai intrebat ce dulce
Miros, ascunde in petale,
O floare rara
Ce ti'a impodobit gradina?
Ai fost curios, de unde'apare Luna?
De unde Soarele rasare?
Din ce taramuri departate, ne vine fericirea?
De ce tristetea'i trista?
Si totusi atata e de dulce?
De ce e dulce, tristetea cand te impresoara?
Te'ai intrebat vreodata de ce esti om,
De ce nu esti o floare?
O gaza sclipitoare, sa zumzai campul inflorit
In toiul primaverii, frumos mirositoare?
Te'ai intrebat de ce e cerul nepatruns
Si totul parca, de tine e ascuns...?
De ce sunt vorbele atat de goale?
De ce sunt fulgii de zapada
Atat de veseli, cand se izbesc de'asfalt,
Si colturile lor stralucitoare,
Topesc incet viata'n ei, si totusi,
Din ceruri, ei coboara...
Coboara, pe'o simfonie haotica,
Se leagana'n cercuri,
Si parca versuri formeaza
S'aprinda iarasi iarna
Cu geru'i cumplit!
Te'ai intrebat vreodata, ce cauti pe blogul meu ? Ca fericirea nu'i in vorbe goale, ci'n fapte pline de ratiune, si ca ratiunea, n'o cauti in inima? Si ca inima are ratiunea ei, pe care ratiunea insasi, n'o poate intelege?
6.ian.2012/ Cu o moarte toti suntem datori.
Parca s`a intamplat ieri, era o dupa`masa cu miros de neliniste care imi umplu inima. Trebuia sa plec inapoi acasa. Dar, imi suna telefonul si auzii o voce atata de draga mie. "unde esti? mi se paru ca esti tu, dar nu eram sigur, hai sa te vad, sa imi spui La multi ani, cine stie cand ne mai vedem." Avea atata dreptate. Cine stie cand ne mai vedem? Am coborat jos, si statea la masa, era zambitor, era fericit. L`am privit asa, cu drag, si l`am imbratisat. Era ziua lui. Am plecat asa, privind in urma, cu un sentiment de parere de rau ca l`am lasat acolo. M`am ridicat de la masa, l`am imbratisat din nou si apoi am plecat...
Nu trecura multe zile, si inima imi fu cuprins de`un traznet ce`l simtii din cap pana in picioare, care inca ma ameteste uneori. M`au napadit o sumedenie de amintiri, de tristeturi, ganduri, dureri sfasietoare, care inca nu imi lasa inima sa se linisteasca in bucuriile vietii. Cine stie cand ne mai vedem? Si avea atata dreptate. N`am stiut ca nu o sa il mai vad. N`am stiut ca am sa il las acolo si cand am sa ma intorc el n`o sa mai fie.
A trecut un an, de cand l`am vazut ultima data. A trecut un an, de cand ultimul lui zambet s`a intiparit grav in inima mea, ca o amintire scumpa si draga a celui mai bun prieten. A trecut un an, si in curand un an de cand nu i`am mai auzit vocea, de cand sufletul lui s`a predat, si`a incheiat legamantul cu moartea. Un cuvant greu pentru un om de rand. Dar toti suntem datori cu o moarte.
Mi`e dor sa`l vad, sa`l aud, sa`l strang in brate, sa`l simt departe si aproape. Azi, mai mult ca niciodata.
N`o sa`i mai pot spune la multi ani,
Suflarea lui e fara grai,
Zambetul lui s`a ofilit in pragul iernii,
Iar inima`si opri fugarele`i batai.
S`a stins cum stingi candelele
Iar graiul lui tot mai incet se auzi,
Pana cand ultima lui soapta
`n urechile mele surzi.
Nu trecura multe zile, si inima imi fu cuprins de`un traznet ce`l simtii din cap pana in picioare, care inca ma ameteste uneori. M`au napadit o sumedenie de amintiri, de tristeturi, ganduri, dureri sfasietoare, care inca nu imi lasa inima sa se linisteasca in bucuriile vietii. Cine stie cand ne mai vedem? Si avea atata dreptate. N`am stiut ca nu o sa il mai vad. N`am stiut ca am sa il las acolo si cand am sa ma intorc el n`o sa mai fie.
A trecut un an, de cand l`am vazut ultima data. A trecut un an, de cand ultimul lui zambet s`a intiparit grav in inima mea, ca o amintire scumpa si draga a celui mai bun prieten. A trecut un an, si in curand un an de cand nu i`am mai auzit vocea, de cand sufletul lui s`a predat, si`a incheiat legamantul cu moartea. Un cuvant greu pentru un om de rand. Dar toti suntem datori cu o moarte.
Mi`e dor sa`l vad, sa`l aud, sa`l strang in brate, sa`l simt departe si aproape. Azi, mai mult ca niciodata.
N`o sa`i mai pot spune la multi ani,
Suflarea lui e fara grai,
Zambetul lui s`a ofilit in pragul iernii,
Iar inima`si opri fugarele`i batai.
S`a stins cum stingi candelele
Iar graiul lui tot mai incet se auzi,
Pana cand ultima lui soapta
`n urechile mele surzi.
Ganduri de viata
Cuvinte cuvinte, e vremea cuvintelor,
Caci vorba se duce asemenea gandurilor.
Blog dupa blog, cuvinte dupa cuvinte, propozitii, expresii, citate si tot felu de ziceri si zicale. Uneori imi vine sa cred ca atunci cand ajung sa scriu simple compuneri cu gandurile mele, mi`am pierdut "abilitatea" de`a scrie poezii. Nici nu ma mai chinui prea tare sa le compun. Viata mea e atat de simpla, atat de... foarte simpla, incat imi vine greu mi`o complic, imi vine greu a ma chinui, si totusi... Nu`i un lucru bun. E`un lucru care iti taie vlaga, iti rupe aripile, te taraste prin noroi, te`arunca in furtuna, te poarta ca pe`o barca, fara panze fara motor, fara vasle, cu catargul zdrentuit, si fara carma. Fara tinta.
Si totusi, in toata invalmaseala asta, in toata nelinistea linistii mele, in linistea asta surda ce ma inconjoara, exista ceva bun, ceva care te ajuta. Exista un Dumnezeu, exista parinti, si exista prieteni. Exista un singur Dumnezeu, pe langa dumnezeii care ni`i facem noi, fara sa ne dam seama, pe langa viciile care ne acapareaza momente din viata, clipe frumoase din trairea pe care ar trebui sa o avem, sfanta si curata. Exista parinti, doi! Doua perechi de maini, doua perechi de picioare, doua perechi de ochi, doua perechi de urechi. Doua perechi de genunchi si doua suflete care se roaga, doua inimi care bat pentru Domnu, si in surdina muzicii din spatele cortinei numite viata, doua perechi de genunchi care se pleaca in rugaciune pentru alte cinci suflete. Parintii! Sa ii iubiti si sa ii cinstiti!
Apoi exista prietenii si fratii. Si fratii sunt prieteni si prietenii sunt frati. Si daca dai la o parte perdeaua sufletului, si iti deschizi inima cu iubire, primesti in schimb fericire, primesti bucurie, primesti amagire, primesti tristete, si primesti o inima mai puternica. Prietenii sunt razele calde ale soarelui care se ascunde dupa nori. Ei apar totdeauna cand ti`e mai greu ca sa te ajute, si totdeauna cand esti mai fericit ca sa te supere. In functie de constanta vietii tale, ei sunt acei care te ajuta sa iti pastrezi totdeauna o stare simpla a vietii tale, si te fac sa iti aduci aminte ca traiesti, te fac sa ii iubesti asa cum sunt ei, si nu te lasa niciodata sa te lovesti, fara sa inveti ceva. Pe ei ii iubesc!
E inceput de an tarziu,
E ianuarie incet si ninge,
Privesc cum pe fereasta mea
Se`asterne`ncet un strat de in subtire.
Simtii incet cum o privire calda dulce,
De undeva de sus imi alina inima rece,
Simtii cum sufla vantul iernii reci,
Si gandurile toate risipeste,
Asa, liniste si`o pace sfanta,
Cu un miros dulce de iarna, de stele de zapada
In inima imi frange.
Apoi simtii in jurul meu, un val de ganduri bune
Simtii cum sunt purtat mereu pe brate de rugaciune
Si auzii o voce, ce rasuna ca susurul de vant.
Ma departai de geam cuprins de bucurie,
Cuprins de sfinte ganduri,
Si`n clipa cand imi intorceam privirea,
Trecu prin fata mea nenorocirea,
Dar Dumnezeu e sus, si El vegheaza,
Si "ingerii" ce`s prieteni,
Ma`nconjurara`n clipe grele,
Cu zambete, cu vorbe dulci,
Si`atunci simtii ca peste toate,
Vegheaza unul, Dumnezeu!
Caci vorba se duce asemenea gandurilor.
Blog dupa blog, cuvinte dupa cuvinte, propozitii, expresii, citate si tot felu de ziceri si zicale. Uneori imi vine sa cred ca atunci cand ajung sa scriu simple compuneri cu gandurile mele, mi`am pierdut "abilitatea" de`a scrie poezii. Nici nu ma mai chinui prea tare sa le compun. Viata mea e atat de simpla, atat de... foarte simpla, incat imi vine greu mi`o complic, imi vine greu a ma chinui, si totusi... Nu`i un lucru bun. E`un lucru care iti taie vlaga, iti rupe aripile, te taraste prin noroi, te`arunca in furtuna, te poarta ca pe`o barca, fara panze fara motor, fara vasle, cu catargul zdrentuit, si fara carma. Fara tinta.
Si totusi, in toata invalmaseala asta, in toata nelinistea linistii mele, in linistea asta surda ce ma inconjoara, exista ceva bun, ceva care te ajuta. Exista un Dumnezeu, exista parinti, si exista prieteni. Exista un singur Dumnezeu, pe langa dumnezeii care ni`i facem noi, fara sa ne dam seama, pe langa viciile care ne acapareaza momente din viata, clipe frumoase din trairea pe care ar trebui sa o avem, sfanta si curata. Exista parinti, doi! Doua perechi de maini, doua perechi de picioare, doua perechi de ochi, doua perechi de urechi. Doua perechi de genunchi si doua suflete care se roaga, doua inimi care bat pentru Domnu, si in surdina muzicii din spatele cortinei numite viata, doua perechi de genunchi care se pleaca in rugaciune pentru alte cinci suflete. Parintii! Sa ii iubiti si sa ii cinstiti!
Apoi exista prietenii si fratii. Si fratii sunt prieteni si prietenii sunt frati. Si daca dai la o parte perdeaua sufletului, si iti deschizi inima cu iubire, primesti in schimb fericire, primesti bucurie, primesti amagire, primesti tristete, si primesti o inima mai puternica. Prietenii sunt razele calde ale soarelui care se ascunde dupa nori. Ei apar totdeauna cand ti`e mai greu ca sa te ajute, si totdeauna cand esti mai fericit ca sa te supere. In functie de constanta vietii tale, ei sunt acei care te ajuta sa iti pastrezi totdeauna o stare simpla a vietii tale, si te fac sa iti aduci aminte ca traiesti, te fac sa ii iubesti asa cum sunt ei, si nu te lasa niciodata sa te lovesti, fara sa inveti ceva. Pe ei ii iubesc!
E inceput de an tarziu,
E ianuarie incet si ninge,
Privesc cum pe fereasta mea
Se`asterne`ncet un strat de in subtire.
Simtii incet cum o privire calda dulce,
De undeva de sus imi alina inima rece,
Simtii cum sufla vantul iernii reci,
Si gandurile toate risipeste,
Asa, liniste si`o pace sfanta,
Cu un miros dulce de iarna, de stele de zapada
In inima imi frange.
Apoi simtii in jurul meu, un val de ganduri bune
Simtii cum sunt purtat mereu pe brate de rugaciune
Si auzii o voce, ce rasuna ca susurul de vant.
Ma departai de geam cuprins de bucurie,
Cuprins de sfinte ganduri,
Si`n clipa cand imi intorceam privirea,
Trecu prin fata mea nenorocirea,
Dar Dumnezeu e sus, si El vegheaza,
Si "ingerii" ce`s prieteni,
Ma`nconjurara`n clipe grele,
Cu zambete, cu vorbe dulci,
Si`atunci simtii ca peste toate,
Vegheaza unul, Dumnezeu!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
N`am fost sa`ti plang la capatai, Sa te conduc pe`un ultim drum, Sa`ti pun coroana peste mormant, Dar n`ai fost acol nici tu sa intelegi, Si... -
Nu sti, nu ai stiut vreodata, atunci cand prima oara te-am vazut, cand razele privirii tale ma patrundeau adanc, cand sentimente prin vi...