uneori am impresia ca sunt o carte, la care lumea se uita si incearca sa o citeasca... "imi place coperta" exclama unii, apoi deskide incet sa citeasca prefata...constata cu uimire ca lipseste...
hmm, unii isi pierd interesu chiar de la prefata...care nu exista, si inchid cartea la loc, si merg mai departe...ciudati oameni, dar totusi cine ar citi o carte fara prefata? eu de obicei nu citesc prefata la carti, as putea usor sa ma citesc...mmmda...
Apoi mai is un fel de oameni, care citesc cartea, chiar fara prefata, si..ajung la un moment`dat cand se impiedica in niste lucruri care par complicate, asa, ca un fel de carte stiintifica, care nu iti da nici o satisfactie, un fel de carte in care nu se povesteste nimik, decat se xplica niste lucruri aiurea. Cartile alea chiar nu le inteleg...
Apoi, am intalnit un singur fel de om, care a reusit sa citeasca, si chiar dak nu a reusit sa citeasca, s`a incapatanat:)) atata de tare, incat si acuma incearca sa afle ce scrie acolo. si oricat de incurcata ii povestea, o descalce, si o reciteste, apoi o rescrie si o reciteste... ce oameni...
ma gandesc uneori, ce ne`am face dak am fi doar atata cat putem vedea cu okii si cat putem cuprinde intr`un prim gand. ce`ar fi daca...? ce`ar fi dak am ramane la niste povesti auzite de la altii...ce`ar fi dak am crede niste povesti auzite de la altii...ce lume...ce oameni...
Un comentariu:
"ce lume, ce oameni..."..pai cine inca cauta sa te "siteasca"? :)) gl gl >:D<
Trimiteți un comentariu