( fara titlu )

De unde? De unde, cand apari la capatul nesfarsit al lumii? De unde vii cand apari ca razele nesfarsite ale soarelui, care mangaie rasaritul lunii, apusul zilei care abia trece ? De unde vii, de unde`apari? Ma`ntreb cazut pe mii de ganduri, cantandu`mi gandul spulberat de adierea imaginii tale...
Te caut azi sa`mi dai o mangaiere alinata de`un suras, sa`mi canti cantarea zambetului tau, cu pleoapele`ti incarcate de dragostea ce`o porti din prima zi, si cum privirea ta cea blanda, privirea ta ascunsa dupa pleoape, de unde se scurge iubirea ta`n abis...
De unde iti culegi iubirea? De unde iti aduni tu razele din zambete, de unde ai atata har in coltul buzelor ce`ating in perfectiune? Imi pun atatea intrebari, le scriu pe o hartie, le`asez apoi in varful pixului in care imi inec singur amarul, el stie tot ce am in inima, cand plang, cand rad, cand imi tresalta inima de bucurie, el stie tot si ma aproba, si totusi, nu imi poate da nimic in schimbul lacrimilor mele, nu`mi poate da macar un zambet.
Doar tu culegi cu zambete din luna si din stele, si iti asezi in parul moale flori din primavarateca`mi viata, doar tu mai stii sa imi faci inima ca sa tresalte`n valuri de bucurie. O scurta bucurie, ca valul trece, si nu mai vine`alt val...
Tu pleci, doar dupa ce ti`ai asezat in inima mea goala, durerea`ntregului tau suflet plin, eu te ascult cu dragoste ca prima oara, insa tu`mi spui necazul tau,eu ma intorc, tu pleci.

As zabovi o clipa doar, ca sa iti sarut in mersul tau fugar, privirea ce m`a fermecat intotdeauna, sa iti soptesc o data, ca pentru totdeauna, ca tu ai fost ce mi`am dorit mereu, nu mi`as da sufletul abisului cel nesfarsit, pana cand, mangaierea ta cea blanda nu as simti`o peste chipul meu. As zabovi, sa`ti spun ca te iubesc, dar tu o stii, si nu`ntelegi, cum muritor fiind, puteam sa ma indragostesc de tine`o stea, ce`ai rasarit cand luna nu era, cand soarele fugea pe alta parte de pamant...

Deschid iar ochii si ma impiedic in picurii de roua, alunec incet, ma pierd in iarba verde, adorm pana apusul isi cheama`napoi ultimele lui raze...si`atunci, aplecat peste lume, adorm pentru totdeauna...