m`apropii`ncet de ceea ce numeam odata
altarul sfintei poezii.
azi dau in laturi
panza de paianjen ce s`a pus
pe ceea ce numeam odata altar de sfinte poezii.
azi nu am foi si pix, si nici cerneala nici chiar creion
si carnetelul de notite ce l`am umplut
scriindu`ti poezii, l`am lepadat.
azi te iubesc mai mult ca niciodata
si zambete si tot ce`am adunat
ce am tinut in mintea mea
azi le dau drumul catre soare
azi nu am sa astern in versuri
cum o faceam odata.
azi vreau sa scriu despre altar
aicea unde inima`ncepea sa scrie
din vers in vers o simpla poezie
din vers in vers o oda maiestrie
ce te umplea pe tine de tine
cu adjective fictive
din mintea unui om sarac in duh
cu gandul insa indreptat spre stele
spre nemuriri si ingeri.
altar, tu ce mi`ai fost alaturi
cand sufeream in a mea nebunie
de ce nu ai putut vorbi
sa`mi spui ca nu`i de te jucat
cu lucrurile ce nu le`ntelegi
ca dragostea, e unul dintre ele
ca ea te`mbat`atat de tare
ca nu mai stii de tine
si uite, tot ce`am scris si am visat
si tot ce`am fost.
si ce`am cules din tot ce`am daruit?
si ce`am cules din tot ce`am scris?
nu am cules macar o floare
si nici un zambet, un umil suras
pe fata dragostei care de`a lungul vremii
s`a aratat in mii de chipuri.
si poate eu sunt unul dintre ele
si poate nu, si ce conteaza?
eu te`am iubit pe tine, si pe tine, si pe tine
si tu`ai plecat, si ti`ai lasat in urma suferinta
iar eu mai slab, am stat ca s`o culeg
si`amaru`i rod am incercat sa`l gust.
si m`am umplut de gustu`i de pelin.
tu`altar, ai stiut c`acolo`i suferinta!
intaia oara cand am pus mana pe pix
ai stiut, ca mi`ai zambit atata de frumos
din fumul gros si negru
dupa cortina ce te`ascunde
ai stiut, am stiut si eu
ca nu esti de cautat.
altar, as vrea ca sa ramai azi singur
sa`mi intelegi durerea
sa simti tot rodul suferintei ce`am cules.
de astazi am sa scriu in versuri
doar pentru tine, ca sa suferi!
si`am sa te las asa cum te`am gasit!
ranjind durerea`ti, nu eu sunt proscrisul
ci tu esti, tu ai fost dintotdeauna
si`ai vrut sa ma alaturi tie.
ramai, dar nu cu bine, si nici cu mine
ramai asa cum te`am gasit.
ramai cu tine!
Scrie, ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care altfel le ia vantul...[Nicolae.Iorga]
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Secretul fericirii
E țeapă, nu există un secret al fericirii. Toți știm că trebuie să fim fericiți cu ce suntem și mulțumitori pentru ce suntem și ce avem. Mul...
-
N`am fost sa`ti plang la capatai, Sa te conduc pe`un ultim drum, Sa`ti pun coroana peste mormant, Dar n`ai fost acol nici tu sa intelegi, Si...
-
Barbatul este capul nevestei si preot in casa lui. Ati stiut asta? Barbatul este responsabil pentru sotia lui inaintea lui Dumnezeu, pentru...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu