Brâncuși nu e al meu!

Brâncuși nu e al meu! Nu pot să spun că sunt mare fan al artei sau că am habar prea tare de ea. Când vine vorba însă de România mi se înmoi picioarele, mi se aprinde în suflet un fel de foc de nestins și începe să zvâcnească în vine sângele de dac ca apa ce curge de pe munți la vale.

Totuși, Brâncuși nu e al meu! Brâncuși e al celor care îl merită. Noi nu-l merităm! Noi, generația revoluției ne câcăm pe el Brâncuși, și nici nu știm ce'i aia! Nu știm nici ce'i Eminescu, dar'mi'te Brâncuși.

"Donez" de ani de zile bani pt vigneta, și totuși, autostrăzile nu's ale mele! Vin acasă pe aceleași drumuri pe care mișună atât căruțe trase de cai cât si tiruri ce țin constant viteza de 40 kmh. Mai aud la radio că s'au dat amenzi de 11 milioane de lei și s'au luat mii de permise. Și cele 11 mil de lei unde s'au dus?

Fraților! Ungurii au autostrăzi până aproape de România, că s'au temut s-o facă până la graniță să nu le-o furăm! Noi sau țigani.

Brâncuși nu e al meu. Pentru că parcurile si aleile si toată înfrumusețarea orașului meu natal s'a făcut din fonduri europene. Și orașul meu natal nu e al meu! E al Europei. Nu e al meu Brancusi, și nici nu vreau să fie! Nu vreau să fie pentru că o să-l vindeți si ăla unui doritor de artă după ce l'am cumpărat din donațiile oamenilor.

România e a lui Johannis, a lui Ponta, a lui Corlateanu, a lui Jenor Beudean si mulți alții care nu fac nimic pentru țara asta, decât pentru ei și familiile lor. Își umplu conturile și sărăcesc țara asta frumoasă!

România e a celor care plătesc mai mult, și noi n'avem ce plăti. Noi muncim în STRĂINĂTATE. Noi ne'am lăsat părinții bătrâni singuri, copiii de izbeliște, soțiile la alții! Am fugit spre mai bine si ne'am vândut sufletele pe o fărâmă de mai bine. Cei rămași se lupta ei între ei si se omoară poliția contra civili ca sa câștige canadienii ca sa ne fure aurul și austriecii să ne taie toate pădurile.

Ne cheamă să votăm și-și bat joc de noi! Ne fură pe față și noi avem impresia că nu'i așa.
Nu frustrarea mă împinge să scriu, durerea din inimă, sângele de dac și gândul la o Românie în care Brâncuși nu are valoarea a 6 milioane de euro ci a 20 de milioane de români! 20 de milioane de români uniți!

Il vreți pe Brâncuși, frații mei? Eu nu-l vreau! Eu îmi vreau țara înapoi, fara jigodiile ce o conduc, pentru că o conduc spre pierzare! 

Niciun comentariu:

Secretul fericirii

E țeapă, nu există un secret al fericirii. Toți știm că trebuie să fim fericiți cu ce suntem și mulțumitori pentru ce suntem și ce avem. Mul...