Dincol de rasarit...

Stau dincolo de rasarit,
De rasaritul razelor de soare,
Stau si privesc cum tu,
In departare, te joci cu picurii de ploaie,
Si te cufunzi in ganduri,
In umbre; doar razele de Soare,
Te cauta dimineata.
Iar tu le strangi pe toate,
Ca un buchet de flori alese,
Le-aduni si le privesti cu gingasie,
Iar picurii de roua,
Ce ii strivesti sub talpa ta,
Ei iti soptesc ca vine dimineata.
Apoi tresari. Surasul tau e dulce!

Si vi tot mai aproape,
Pe-aripi de vant purtata,
Pana la nori,
Apoi, cand seara vine
Soptesti incet secretele iubirii tale stinse,
Cu luna stai la sfat, iar ea te mangaie,
Si stelele iti canta in surdina,
Asa de-ncet asa de dulce,
Ca eu n-am inteles, doar tuh...

Doar tu le-auzi cantarea sfanta,
Doar tu le sti chemarea,
Si zambetul ce-l poarta
Apoi surazi spre mine,
Iar eu privesc ´napoi,
Sa vad cine mai vine,
Nu-i nimeni, privirea ta patrunde,
Iar cand ma-ntorc, tu nu esti,
Cantarea stelelor opreste.
Incerc sa inteleg, dar nu mai pot...
            Iar ai plecat...