Mulțumirea se învață. Cu cât mai repede învățăm, cu atât mai repede o să fim fericiți. Fericirea noastră nu trebuie să depindă de alte persoane sau de lucruri.
Acum du'te și fă'te fericit.
Secretul fericirii
E țeapă, nu există un secret al fericirii. Toți știm că trebuie să fim fericiți cu ce suntem și mulțumitori pentru ce suntem și ce avem.
Draft-uri ce prind viata (1)
Am o mie de posturi, nepostate. Am o mie de ganduri, nescrise.
Am o mie de amintiri, o mie de zambete, o mie, o mie, o mie... O mie din fiecare miros de floare. O mie din fiecare amintire, o mie din fiecare durere, din fiecare fericire, din fiecare gand. O mie de melancolii in toamna, o mie de alte amintiri ce se framanta, o mie din tot.
O mie din mine, din tot ce sunt, am dat cate-o mie si-am ramas gol si sarac. Cate-o mie de amintiri am dat... Am ramas gol.
Iubire ce nu se stinge, iubire ce nu s-a aprins, iubire ce-a trecut fara sa stie. O mie de iubiri. O mie de inimi in durere.
Ti-as spune cat te urasc de mult, cat te-am iubit de tare, cat te-am mintit ca nu mi-e dor, ca nu te vreau si ca nu ma doare.
Ti-as spune, dar nu ma lasa inima. O mie de vieti... O mie, doar tie.
Am o mie de amintiri, o mie de zambete, o mie, o mie, o mie... O mie din fiecare miros de floare. O mie din fiecare amintire, o mie din fiecare durere, din fiecare fericire, din fiecare gand. O mie de melancolii in toamna, o mie de alte amintiri ce se framanta, o mie din tot.
O mie din mine, din tot ce sunt, am dat cate-o mie si-am ramas gol si sarac. Cate-o mie de amintiri am dat... Am ramas gol.
Iubire ce nu se stinge, iubire ce nu s-a aprins, iubire ce-a trecut fara sa stie. O mie de iubiri. O mie de inimi in durere.
Ti-as spune cat te urasc de mult, cat te-am iubit de tare, cat te-am mintit ca nu mi-e dor, ca nu te vreau si ca nu ma doare.
Ti-as spune, dar nu ma lasa inima. O mie de vieti... O mie, doar tie.
Bunica
Ieri am fost pe la bunica....
Ma uitam la poza mea de profil de pe facebook in care eram eu si bunica. Eram in curte la dansa, era vara si povesteam.
Zilele trecute am trecut pe la ea. Ea nu mai era, curtea era goala si rece. Nu recele ala de iarna, era recele ala pe care il simti in adancul sufletului.
Recele ala cand drumul pana la Feldru e atata de greu ca nu te'ai duce, si te'ai duce. Cand ai vrea sa apari la poarta, sa intri in casa si sa iti raspunda cineva. Dar nu e cine.
E drumul ala pe care altadata il faceai bucuros.
Am ajuns la capatul ulitei, ca de obicei si ca mai demult cand era iarna, si zapada si urcam pe langa apa. Am ajuns la poarta si am deschis nerabdator poarta cu dichisul ei stiut de toti, un secret pastrat cumva de tot satul. Nici nu m'am uitat peste poarta inalta cat bunica.
Am deschis si cand m'am uitat, m'a izbit recele ala de care ziceam mai devreme. Un rece amar. Omatul in curte nu mai era batut nici macar de gaini. Nici macar umbra nu mai batea omatul in curtea bunicii. Mi'am facut curaj si am intrat, sa las urma pasilor mei in omat, sa nu para chiar asa parasit locul.
M'am apropiat de usa si am incercat'o ca si cum bunica ar fi acasa, iar mai apoi am cautat cheia care era pusa intr'un loc secret, stiut de toti. Nu era nici cheia. Nici usa deschisa. Nici gainile alea afurisite nu mai erau in curte, si nici bunica nu era.
Papucii dansei cu care umbla prin casa erau astazi sub masa, plini de praf, pusi parca sa astepte ceva. Si clanta de la usa era plina de panze de paianjeni.
Nici usa care urca sus nu era deschisa, bunica nu era nici sus in casa, nici jos. Nu era nici in bucataria de vara, nici in gradina si nu era plecata nici in vecini.
Recele m-a facut sa sed pe laita de langa perete unde isi tinea scumpa galeata cu apa. Am bocit vreo 15 minute singur scriindu'i un omagiu in versuri. Nu stiu daca mi'am bocit mie sau dansei. Cred ca amandurora.
I'am bocit singuratatea. Noptile triste si singure, zilele in care se trezea fara sa aiba cui sa dea un buna dimineata. Cel mai rece mi se pare singuratatea ei de dupa moartea bunicului, nu faptul ca ma duc acolo si imi plang mie de mila ca ea nu mai e. Ea e acolo unde si'a dorit mereu sa fie.
Astazi ma uit in poza de profil si vad o ograda plina si calduroasa. Nu de caldura verii, ci de zambetele si vocea bunicii, de rasul ei colorat. De credinta cu care ne intampina si ne indruma. De imbratisarile cu care ne conducea la poarta in trista'i si scurta bucurie pe care o avea de'a o fi vizitat cineva.
Nu ma tem de moarte cat ma tem de singuratate. Dorinta omului singur e numai una.
Ma uitam la poza mea de profil de pe facebook in care eram eu si bunica. Eram in curte la dansa, era vara si povesteam.
Zilele trecute am trecut pe la ea. Ea nu mai era, curtea era goala si rece. Nu recele ala de iarna, era recele ala pe care il simti in adancul sufletului.
Recele ala cand drumul pana la Feldru e atata de greu ca nu te'ai duce, si te'ai duce. Cand ai vrea sa apari la poarta, sa intri in casa si sa iti raspunda cineva. Dar nu e cine.
E drumul ala pe care altadata il faceai bucuros.
Am ajuns la capatul ulitei, ca de obicei si ca mai demult cand era iarna, si zapada si urcam pe langa apa. Am ajuns la poarta si am deschis nerabdator poarta cu dichisul ei stiut de toti, un secret pastrat cumva de tot satul. Nici nu m'am uitat peste poarta inalta cat bunica.
Am deschis si cand m'am uitat, m'a izbit recele ala de care ziceam mai devreme. Un rece amar. Omatul in curte nu mai era batut nici macar de gaini. Nici macar umbra nu mai batea omatul in curtea bunicii. Mi'am facut curaj si am intrat, sa las urma pasilor mei in omat, sa nu para chiar asa parasit locul.
M'am apropiat de usa si am incercat'o ca si cum bunica ar fi acasa, iar mai apoi am cautat cheia care era pusa intr'un loc secret, stiut de toti. Nu era nici cheia. Nici usa deschisa. Nici gainile alea afurisite nu mai erau in curte, si nici bunica nu era.
Papucii dansei cu care umbla prin casa erau astazi sub masa, plini de praf, pusi parca sa astepte ceva. Si clanta de la usa era plina de panze de paianjeni.
Nici usa care urca sus nu era deschisa, bunica nu era nici sus in casa, nici jos. Nu era nici in bucataria de vara, nici in gradina si nu era plecata nici in vecini.
Recele m-a facut sa sed pe laita de langa perete unde isi tinea scumpa galeata cu apa. Am bocit vreo 15 minute singur scriindu'i un omagiu in versuri. Nu stiu daca mi'am bocit mie sau dansei. Cred ca amandurora.
I'am bocit singuratatea. Noptile triste si singure, zilele in care se trezea fara sa aiba cui sa dea un buna dimineata. Cel mai rece mi se pare singuratatea ei de dupa moartea bunicului, nu faptul ca ma duc acolo si imi plang mie de mila ca ea nu mai e. Ea e acolo unde si'a dorit mereu sa fie.
Astazi ma uit in poza de profil si vad o ograda plina si calduroasa. Nu de caldura verii, ci de zambetele si vocea bunicii, de rasul ei colorat. De credinta cu care ne intampina si ne indruma. De imbratisarile cu care ne conducea la poarta in trista'i si scurta bucurie pe care o avea de'a o fi vizitat cineva.
Nu ma tem de moarte cat ma tem de singuratate. Dorinta omului singur e numai una.
Esti destul de barbat?
Barbatul este capul nevestei si preot in casa lui. Ati stiut asta? Barbatul este responsabil pentru sotia lui inaintea lui Dumnezeu, pentru copiii Lui.
Asta nu inseamna ca femeia si copiii trebuie sa ii fie supusi, sa se simta intimidati si el sa ii conduca cu un toiag de fier. Dragostea rezolva muuuult mai multe probleme decat poate rezolva orice reguli, orice fel de strictete. Ati stiut asta?
Barbatul trebuie sa se poarte cu sotia lui cu toata blandetea si cu toata dragostea. In orice situatie. IN ORICE SITUATIE. Este greu de multe ori sa iubim, indiferent de situatia in care ne aflam. Si va puteti imagina toate scenariile posibile. Este foarte greu, insa ceea ce ne face sa trecem peste orice greutate si necaz sau suparare venita din partea sotiei este faptul ca viata de casatorie nu este despre noi, ci despre celalalt, un timp petrecut cu Dumnezeu si gandul ca ea este mai presus decat tine. Sau daca esti sotie, faptul ca el, sotul tau este mai presus ca tine - si aici nu ma refer la renumitul pasaj in care "voi femeilor sa fiti supuse barbatilor vostrii". Aici ma refer ca in inima ta, sotia ta sau sotul tau sa fie mai presus decat tine. Sa il iubesti mai mult decat te iubesti pe tine.
Doar asa (!) mantuirea lui Dumnezeu se arata in casa ta. Ai fi uimit ce mult face rugaciunea si iubirea. Ai fi uimita sa vezi ca rugandu´te mai mult pentru el si aratandu-i mai multa dragoste, Dumnezeu ii zdrobeste inima aia de piatra. Ai fi uimit sa vezi ca nu egoul tau puternic care o "semereste" pe ea te face mai puternic, ci rugaciunea care o inalti pentru ea, si dragostea pe care i-o areti. Dragoste, iertare, tacere, in locul cuvintelor care o doboara.
Femeia este floarea aia pe care nu trebuie sa o intelegi, doar sa o iubesti, dragostea este apa care o hraneste si rugaciunile este ceea ce o face sa creasca. Te vei bucura de mireasma ei aducatoare de bucurii. Mireasma ei fiind cuvintele ei bune, raspunsul la dragostea pe care i-o areti, recunostinta ca neintelegand-o, ai inteles-o.
Ai o sotie enervanta? Cicalitoare? Ai o sotie care din doua vorbe te darama si tu ii raspunzi cu aceeasi moneda? Ai o sotie care divorteaza de tine?
Fii barbat, roaga-te pentru ea! Roaga-te pentru ea daca sufera, daca e bolnava, daca e suparata, daca nu te intelegi cu ea, daca aveti certuri si crezi ca e din cauza ei ( nu e, nu fii taran!)
Fii barbat, iubeste-o in orice situatie! Sacrifica-te pentru ea, pentru ca e familia ta.
Ei i-ai spus Da in fata lui Dumnezeu, in fata multor martori. Divortul nu este prima optiune, nici a doua si nici a treia. Iertarea, dragostea si rugaciunea este prima, a doua si a o mia solutie inaintea divortului si a certului.
Esti destul de barbat?
Stresat? Istovit? Fara pace? Ia o pauza!
Ieri ma simteam cumva obosit. Obosit spiritual, si ma gandeam, Doamne, oare asa ar trebui sa ma simt? Asta este o stare pe care trebuie sa o am eu, ca si credincios?
Am facut ceea ce fac de fiecare data cand am nevoie de calauzire mai profunda, m-am pus sa ma rog.
Dimineata urmatoare am primit raspuns la intrebarea mea: "Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti". Am primit si pacea pe care Duhul Sfant al Lui Dumnezeu o lasa peste noi, copiii Lui. La amiaza mi-am adus aminte un pasaj din Biblie, din Iona care zice ca Iona a iesit din cetate, si s-a asezat la rasarit de cetate. Acolo si-a facut un umbrar si a stat supt el, pana va vedea ce are sa se intample cu cetatea.
"Iona, Iona, te-ai pus tu sa stai cand era atata treaba de facut." Ne gandim unii. Si si-a mai facut si umbrar Iona, sa nu-l bata soarele, si mai si statea si curios sa vada cum va sfarsi cetatea Ninive. Facem si noi de multe ori, insa Dumnezeu nu l-a trimis pe Iona in situatia de fata sa faca nimic, ci doar i-a facut sa-i creasca deasupra capului un curcubete ca sa faca umbra capului Lui.
Trag doua concluzii: prima este ca Dumnezeu a fost de acord cu Iona sa stea, intrucat nu i-a zis nimic, si s-a deranjat sa-i faca si curcubete ca sa aiba umbra la cap, pesemne ca umbrarul ce si l-a facut Iona era de calitatea a treia. Si a doua concluzie este ca atunci cand suntem obositi, Dumnezeu nu ne cere sa alergam pana cadeam de oboseala, ci ne incurajeaza sa stam, pentru ca trupurile noastre sunt pline de slabiciuni.
Binenteles ca Iona statea de curios. Dar intre timp, cand Dumnezeu isi facea lucrarea in cetatea Ninive, dupa ce si Iona si-a facut partea lui, Iona se odihnea. Povestea lui Iona este mai complexa, dar mi-a venit in gand in timp ce cugetam la primul verset, pasajul acesta in care el se odihnea.
Fiti binecuvantati si plini de pacea lui Cristos!
Am facut ceea ce fac de fiecare data cand am nevoie de calauzire mai profunda, m-am pus sa ma rog.
Dimineata urmatoare am primit raspuns la intrebarea mea: "Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti". Am primit si pacea pe care Duhul Sfant al Lui Dumnezeu o lasa peste noi, copiii Lui. La amiaza mi-am adus aminte un pasaj din Biblie, din Iona care zice ca Iona a iesit din cetate, si s-a asezat la rasarit de cetate. Acolo si-a facut un umbrar si a stat supt el, pana va vedea ce are sa se intample cu cetatea.
"Iona, Iona, te-ai pus tu sa stai cand era atata treaba de facut." Ne gandim unii. Si si-a mai facut si umbrar Iona, sa nu-l bata soarele, si mai si statea si curios sa vada cum va sfarsi cetatea Ninive. Facem si noi de multe ori, insa Dumnezeu nu l-a trimis pe Iona in situatia de fata sa faca nimic, ci doar i-a facut sa-i creasca deasupra capului un curcubete ca sa faca umbra capului Lui.
Trag doua concluzii: prima este ca Dumnezeu a fost de acord cu Iona sa stea, intrucat nu i-a zis nimic, si s-a deranjat sa-i faca si curcubete ca sa aiba umbra la cap, pesemne ca umbrarul ce si l-a facut Iona era de calitatea a treia. Si a doua concluzie este ca atunci cand suntem obositi, Dumnezeu nu ne cere sa alergam pana cadeam de oboseala, ci ne incurajeaza sa stam, pentru ca trupurile noastre sunt pline de slabiciuni.
Binenteles ca Iona statea de curios. Dar intre timp, cand Dumnezeu isi facea lucrarea in cetatea Ninive, dupa ce si Iona si-a facut partea lui, Iona se odihnea. Povestea lui Iona este mai complexa, dar mi-a venit in gand in timp ce cugetam la primul verset, pasajul acesta in care el se odihnea.
Fiti binecuvantati si plini de pacea lui Cristos!
Un om cu un suflet cat o mie
-->
Aceasta parere este simpla parere a mea despre o persoana care imi este mie draga, ca OM.*
Nu zugravesc portrete nimanui, doar uneori, bunatatea care se revarsa de la anumiti oameni te indeamna sa le scri un cuvant de bine.
Desi comparatia din titlu, poate nu e cea mai
potrivita, dar ca sa intelegeti de ce zic asa, omul asta despre care vorbesc
pentru mine cantareste cat o mie de suflete. Are un suflet mare, si in
"moneda" actuala, sa zic asa, sufletul omului astuia e greutatea lui
in aur. Acum, o mie de suflete, va ganditi cat aur da?
Dorin pentru mine, pana acum cativa ani era
"neamu ala indepartat de la Viena". El era o persoana pe care o
cunoscusem doar din povestile alea pe care ni le spun parintii - "am eu un
var ce sta de mult in Austria, are biroul lui de traduceri". Intr-o
anumita masura a fost un fel de exemplu pozitiv pentru ca vroiam sa fac si eu
ce face el, pana am auzit cat e de invatat.
Dupa prima interactiune la biroul lui, am reusit sa
pun o fata la numele lui si s-a intamplat ca aveam de tradus niste acte. Dupa
care ne-am "imprietenit" pe facebook si am vazut ca Dorin face tot
felul de actiuni caritabile la care am vrut sa participam si noi - me and la
wife.
Daca pui doar o fata la un nume, prea multe nu ies
pentru ca oamenii tind sa judece omul dupa fata lui, dupa statutul social si
dupa multe alte lucruri. Asa ca am hotarat sa nu
judec pe nimeni, mai ales pe Dorin, vorbind acum de el. Am
luat parte la prima actiune, iar odata cand mai aveam de tradus niste acte am
observat un sticker lipit pe birou lui Dorin - Asociatia OM-. Am vrut sa stiu
ce este, iar Doris(fiica lui), mi-a explicat ca Asociatia OM, infiintata de
Dorin se ocupa cu ajutorarea copiilor care au mai putin. Cu ajutorul unei
armate de voluntari OM din Romania, a familiei, a prietenilor care ajuta
fiecare dupa cum ii indeamna inima.
Asa m-am hotarat sa iau parte. Dar
pentru ca textul este despre omul cu sufletul cat o mie, la Dorin in birou cand
intri, sau mai degraba zis cand iesi, iesi cu ceva. Daca pleci cu o parte din
sufletul lui sau cu un mic cadou, orice, iti aduce bucurie. Iesi cu un zambet
gravat pe inima si pe suflet. Dorin are un suflet de copil (sufletul copiilor e
mare!) si ti-ar da orice, asa se face ca de fiecare data cand plec de la el
plec cu o plasa cu ceva. Acuma am plecat cu un pulover si o geanta de acte de
piele - *later edit - am primit si un tablou hand made de Alina cu poze, fain tare, ala de se vede mai sus da n-am scris pana n-am primit acceptul de la Dorin. :D Ultima data am plecat cu caciuli, cu un blid de rachitura, un tricou semnat de handbalistele noastre bistritene, licitat de Dorin si mai cateva
lucruri. Si totdeauna cu sufletul plin, pentru ca orice povestim, Dorin are o
voce blanda, un suflet deschis si o bunatate aparte.
Nu inteleg cum face asta, dar reuseste sa te
atraga in bunatatea lui si te indemni singur sa vrei sa ajuti si tu.
Bineinteles ca e om ca si noi, si are in spatele lui o armata de voluntari -
alti OMini frumosi pe care inca nu am reusit sa ii cunosc, si tare mi-as dori,
dar uneori pare ca e mai mult decat un om. Prin felul lui de a
vorbi, prin felul lui de-a te privi, prin zambetul lui cald si pentru timpul pe
care si-l face de fiecare data cand apar spontan sa vad ce face. Desi are
treaba de nu-si vede capul uneori.
Astazi, din obiceiul meu prost de a fi spontan, in
drumul meu spre doctor m-am oprit scurt sa il salut si sa ii dau o imbratisare
pentru ca nu ne-am vazut de mult. Desi avem programata o cafea de cateva luni,
calendarele noastre nu s-au sincronizat inca. Asteptand acolo in biroul lui,
povestind una si alta, am vazut ca el e altfel. Are ceva ce in ziua de astazi
la putini oameni gasesti. Are carcater. Omul asta nu-ti baga pe gat ceva ce nu
vrei, isi ia timp sa-ti faca niste copii Xerox, chiar daca e pe gratis si ii ia
cinci minute, altii nu ti-ar face. Isi ia si timp sa sune pentru tine sa vada
daca ai nevoie de actele alea sau nu ai. Pe cand in ziua de astazi, nimeni
nu-si mai ia timp, pentru ca timpul costa bani si banii nu cresc in
copaci.
Eu, ca si crestin nu imi fac modele din oameni, dar
pentru ca Dorin are sufletul asta care radiaza bunatate si un o bucurie
autentica, de copil, ma indeamna inima sa va spun lucrurile astea. Haideti sa
ne indemnam unii pe altii la bunatate, sa ne salutam cu cate un zambet cald si
o imbratisare plina de dragoste pentru ca asta lipseste omenirii!
* Mentionez ca nu fac reclama nici asociatiei, nici
lui Dorin si nici n-am primit bani pentru asta. :)))))
Cand iti pare ca viata a ajuns la punctul acela stabil...
Am sa incerc sa scriu cateva randuri pentru cei care cred ca viata s-a "asezat" si ca toate lucrurile merg super, si pentru cei care nu mai vad varful muntelui prin colbul din care se uita.
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.
Cat inima în piept iti canta
ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
când te ridici cu-n steag, mai sus ?
Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.
Ajungi la momentul ala din viata cand ti se pare ca toate lucrurile s-au asezat. Poate esti casatorit, sau poate nu, ai un loc de munca, ai cam tot ce iti doresti, cu tendinte si tinte inalte pe care te gandesti ca "intr-o zi" le cuceresti. Si e foarte bine asa. Poate chiar asa trebuie sa fie.
Nu te panica!
Viata niciodata nu s-a "asezat". Viata e continua, cu urcusuri si coborasuri, cu vai adanci si inaltimi ce-ti taie respiratia. Niciodata nu o sa fie stabila, tine minte doar clipele alea ce-ti taie respiratia, pentru atunci cand esti in vale. Fa-ti rezerve de bucurie, de pace, invata din momentele astea de liniste, ia-ti repere din momentele astea pentru momentele alea despre care nu vrem sa vorbim pentru ca e prea fain "acum".
Enjoy it all the way!
Ai sa observi ca atunci cand apar nenorocitele alea de momente ai sa treci mai usor peste ele, mai repede, mai bucuros. Tu stii ca izbavirea ta este aproape. Si vezi ca pana aici Fineas nu a scris nici macar un cuvintel despre Dumnezeu, dar nu te teme, postarea asta nu s-a terminat.
Dumnezeu este in controlul tuturor lucrurilor si daca te increzi in El, si in momentele astea iti aduni Cuvintele Lui pentru vremurile alea, biruinta este a ta deja! Daca in momentele astea te rogi pentru vremurile alea.
Fixeaza-ti din nou tinta sus pe munte si nu te lasa invins. Nu esti invins cand esti jos, esti invins cand nu mai vrei sa iti aduci aminte de varful muntelui pe care ai fost sau cand nu vrei sa te ridici. Este poezia aia:
Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.
Cat inima în piept iti canta
ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
când te ridici cu-n steag, mai sus ?
Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.
Nu renunta la vis! Nu renunta la Dumnezeu si la puterea care vine din Duhul Sfant. El este aici ca sa te ridice, sa iti dea puteri noi, sa te ajute sa lupti.
Cand iti pare ca viata a ajuns in punctul acela stabil, fa-ti provizii!
Ai dreptate nevasta!
Eu cred ca Dumnezeu l`a creat pe Adam, in urma a tot ceea ce a facut si pentru ca Adam nu putea sa spuna nimanui, "ai dreptate nevasta", s`a hotarat sa faca femeia. Cred ca Adam a simtit nevoia asta aprinsa in inima lui sa spuna cuiva, "ai dreptate nevasta", dar pentru ca nu a avut pana atunci o sotie, nu a stiut cum sa exprime in cuvinte, insa Dumnezeu a vazut lucrul acesta si i`a facut`o pe Eva.
Cred ca de aici suspinul lui Adam cand a vazut`o pe Eva, era nerabdator sa`i spuna "ai dreptate nevasta", dar prima data nu s`a poticnit in a`i da un nume, "Isha" (אִשָּׁה). (Daca vreti mai multe detalii despre cuvant cautati pe google.)
Eu sunt casatorit de mai bine de un an si jumatate, si vreau sa spun ca inca nu`i dau dreptate in toate lucrurile nevestei pentru ca abia acum am invatat lectia asta cu "ai dreptate nevasta". Am trait greu pana acum nestiind ca un lucru esential in casnicie si in viata de familie este de a`i da dreptate nevestii in toate lucrurile.
Ei bine, lasand la o parte gluma, baieti sa stiti ca nevoia femeii de a avea dreptate este mare si voi trebuie sa va adaptati dupa cerintele pietei.
Dar mai ales, baieti, barbati, sa le iubiti, mult sa le iubiti. Sa faceti din ele cele mai iubite persoane de pe planeta. Sa se simta cele mai iubite persoane, sa se simta femei, (fara glume cu masini de spalat rufe si vase ca nu e cazu), sa se simte frumoase, sa se simta iubite de voi pentru ca in esenta
Dumnezeu cand a creat femeia pentru Adam a creat`o pentru ca el sa o iubeasca si sa o ocroteasca. Bine, era si el incepator si nu avea de la cine sa ia sfaturi si ea s`a cuplat cu sarpele la niste combinatii periculoase care ne aduc azi in situatia de fata.
Dumnezeu a creat`o pe Eva pentru ca ea sa fie jumatatea lui Adam, pentru ca el era singur si toate celelalte fiinte aveau o pereche. Pai nu`i misto ca jumatatea noastra sa se simte chiar jumatatea noastra, iubita si apreciata? Barbati, iubiti`va nevestele mult, oricat ar fi ele de enervante, de pisaloage, de suparate sau suparacioase sau orice alte defecte vedeti la ele, uitati`le.
Baieti, voi sunteti niste supereroi si nu aveti nici un defect. Voi sunteti ca superman, ca batman, cei mai cei dintre toti ceii. Asa ca pentru ca sunteti cei mai cei, trebuie sa nu va mai suparati pe nevestele voastre si sa nu mai le certati si sa nu mai le suparati. (Si ele au multe de tras cu voi, primele doua propozitii din paragraf trebuie luate ca un pamflet in caz ca nu v`ati prins).
Bine, cam pe aici imi inchei si eu postarea ca nevasta`mea imi povesteste niste chestii tare interesante si tre sa ii dau dreptate, ca asa ii. Asa ca nu uitati, "ai dreptate nevasta".
Cred ca de aici suspinul lui Adam cand a vazut`o pe Eva, era nerabdator sa`i spuna "ai dreptate nevasta", dar prima data nu s`a poticnit in a`i da un nume, "Isha" (אִשָּׁה). (Daca vreti mai multe detalii despre cuvant cautati pe google.)
Eu sunt casatorit de mai bine de un an si jumatate, si vreau sa spun ca inca nu`i dau dreptate in toate lucrurile nevestei pentru ca abia acum am invatat lectia asta cu "ai dreptate nevasta". Am trait greu pana acum nestiind ca un lucru esential in casnicie si in viata de familie este de a`i da dreptate nevestii in toate lucrurile.
Ei bine, lasand la o parte gluma, baieti sa stiti ca nevoia femeii de a avea dreptate este mare si voi trebuie sa va adaptati dupa cerintele pietei.
Dar mai ales, baieti, barbati, sa le iubiti, mult sa le iubiti. Sa faceti din ele cele mai iubite persoane de pe planeta. Sa se simta cele mai iubite persoane, sa se simta femei, (fara glume cu masini de spalat rufe si vase ca nu e cazu), sa se simte frumoase, sa se simta iubite de voi pentru ca in esenta
Dumnezeu cand a creat femeia pentru Adam a creat`o pentru ca el sa o iubeasca si sa o ocroteasca. Bine, era si el incepator si nu avea de la cine sa ia sfaturi si ea s`a cuplat cu sarpele la niste combinatii periculoase care ne aduc azi in situatia de fata.
Dumnezeu a creat`o pe Eva pentru ca ea sa fie jumatatea lui Adam, pentru ca el era singur si toate celelalte fiinte aveau o pereche. Pai nu`i misto ca jumatatea noastra sa se simte chiar jumatatea noastra, iubita si apreciata? Barbati, iubiti`va nevestele mult, oricat ar fi ele de enervante, de pisaloage, de suparate sau suparacioase sau orice alte defecte vedeti la ele, uitati`le.
Baieti, voi sunteti niste supereroi si nu aveti nici un defect. Voi sunteti ca superman, ca batman, cei mai cei dintre toti ceii. Asa ca pentru ca sunteti cei mai cei, trebuie sa nu va mai suparati pe nevestele voastre si sa nu mai le certati si sa nu mai le suparati. (Si ele au multe de tras cu voi, primele doua propozitii din paragraf trebuie luate ca un pamflet in caz ca nu v`ati prins).
Bine, cam pe aici imi inchei si eu postarea ca nevasta`mea imi povesteste niste chestii tare interesante si tre sa ii dau dreptate, ca asa ii. Asa ca nu uitati, "ai dreptate nevasta".
Un sir lung de intamplari
E o minune cand pe calea ta apare un inger, cel mai minunat, despre care mintea ta, gandurile tale doar au visat. Un inger despre care ai scris in toiul noptii fara ca sa stii cand o sa apara, cum o sa apara si cum o sa fie. Doar ai visat si ti`ai imaginat. Si apoi intr`o zi ea apare ca din senin, si incepe un nou capitol in viata ta. Dupa ani o sa iti aduci aminte sentimentul si toate starile prin care ai trecut de cand ai cunoscut`o. Si esti cel mai fericit.
Toate la timpul lor.
Dar noi ne grabim. Fugim incolo si incoace si vrem sa facem cat mai multe cat mai repede, pe cand Dumnezeu are timpul lui pentru job`ul potrivit pentru tine, pentru sotia potrivita pentru tine, pentru masina potrivita pentru tine, pentru biserica potrivita pentru tine, pentru casa potrivita pentru tine.
Dumnezeu te trece prin singuratati, prin esecuri, prin greutati ca sa Il cunosti pe El. Cat timp ai avea sa Il cunosti pe Dumnezeu cand ai fi inconjurat de multi prieteni? Cat timp ai avea sa il cunosti pe Dumnezeu cand ai avea bani si ai face tot ce vrei?
Dumnezeu te dezbraca de tot eul tau, de toate greutatile lumii acesteia ca sa te poata primi in prezenta Lui sfanta, acolo unde Creatorul intalneste omul. In singuratatea sufletului. Procesul lent al lui Dumnezeu da roade intotdeauna si dintotdeauna. Cei mai mari oameni ai Lui Dumnezeu au trecut prin procese lente in care Dumnezeu i`a format dupa caracterul pe care si l`a dorit in ei, pentru lucrarea pentru care au fost chemati.
Incet, Dumnezeu lucreaza neprihanirea Lui in tine, chiar daca tu nu iti dai seama. Fiecare pas al tau Dumnezeu il cunoaste dinainte, si uite ca dragostea Lui pentru tine nu s`a sfarsit ieri, nici azi, nici maine.
Un sir lung de intamplari e viata fiecarui om. Pe toate Dumnezeu le cunoaste dinainte ca noi sa le fi facut. Ai rabdare, Dumnezeu are pregatit pentru tine toate lucrurile, ai incredere in El. Pentru mine a avut pregatit dinainte ca eu sa stiu si job`ul potrivit si sotia potrivita pe care le`am primit dupa 28 respectiv 25 de ani dupa ce m`am nascut. Si cate mai are pregatite?
Dumnezeu este cu tine, Dumnezeu este pentru tine, Dumnezeu este in tine, lasa`L sa`si lucreze neprihanirea Lui in tine cu rabdare. Dumnezeu sa te binecuvinteze!
Românie, Românie!
Dorul dorurilor tale
Ce mă cheamă'n a ta cale
Românie plai cu cântec
Ce mișeii' i ți în pântec
Multă vreme n'a mai trece
Și'ai să lepezi lupi, hiene.
Ce mă cheamă'n a ta cale
Românie plai cu cântec
Ce mișeii' i ți în pântec
Multă vreme n'a mai trece
Și'ai să lepezi lupi, hiene.
Românie, Dumnezeu din cer te strigă!
Scurtå'i vremea, mult nu trece
Și din munți și de pe dealuri
Am s'aduc voinici să lupte
Țara asta minunată
De mişei, de mincinoși și de lupi ca să o scape.
Scurtå'i vremea, mult nu trece
Și din munți și de pe dealuri
Am s'aduc voinici să lupte
Țara asta minunată
De mişei, de mincinoși și de lupi ca să o scape.
Românie, Românie!
N'am uitat de țara ta,
În curând veni'va vremea
Ridicarea să îți fac, să-ți' napoi
Tineri alungați în lume,
Suferinzi, cu dor de casa.
N'am uitat de țara ta,
În curând veni'va vremea
Ridicarea să îți fac, să-ți' napoi
Tineri alungați în lume,
Suferinzi, cu dor de casa.
Românie, Românie, ai să vezi ce bucurie
Ce cântări în codrii sună
Chiut de veselie, ce cutremură tot cerul
Numai pace şi'armonie
O să fie pe'orice glie.
De mişei să uiți pe dată
C'am să'i duc la judecată,
Pentru ei nu e scăpare!
Ce cântări în codrii sună
Chiut de veselie, ce cutremură tot cerul
Numai pace şi'armonie
O să fie pe'orice glie.
De mişei să uiți pe dată
C'am să'i duc la judecată,
Pentru ei nu e scăpare!
Românie țară faină
Grai frumos ardelenesc
Ah tu mândră țărişoară
Ce te'ntinzi ca o podoabă
Nu e mult şi'nco unire, care nu s'a mai văzut
O să zguduie pământul
Pentru tine în veci luptă,
Însăși Dumnezeu preasfântul.
Grai frumos ardelenesc
Ah tu mândră țărişoară
Ce te'ntinzi ca o podoabă
Nu e mult şi'nco unire, care nu s'a mai văzut
O să zguduie pământul
Pentru tine în veci luptă,
Însăși Dumnezeu preasfântul.
Românie, te iubesc!
Secretul fericirii
De cate ori n`am cautat secretul fericirii? De cate ori nu ne`am gandit, ce mai trebuie sa facem, cat mai trebuie sa facem, unde sa mai cautam ca sa gasim fericirea. Care este marele secret pentru a putea fi fericit?
Am citit de nenumarate ori despre oameni care au spus ca au bani multi, averi nenumarate si nu se simt impliniti, nu sunt fericiti. In clipa aceea m`am gandit ca "daca tu nu esti fericit, da`mi`i mie ca stiu eu ce sa fac cu ei". Cred ca la fel ne`am gandit cu toti.
Am citit ca exista oameni care traiesc de pe o zi pe alta, ne`am facut cruce si am zis "Doamne feri!".
Ne zbatem in fiecare zi la lucru, acasa, la lucru, acasa, fugim incolo si incoace, mergem in vacante, shopping, ne uitam pe FB sau Instagram si vedem ca x si y sunt in vacante si au un telefon nou, o masina noua si bla bla bla si ca ce fericiti sunt ei, si noi...?
Ma intreb acum, dupa 27 de ani, eu de ce nu am invatat sa fiu fericit? Fericirea nu sta in bani, nu sta in masini, nu sta in prieteni, nu sta in case mari luxoase, nu sta fericirea decat in inima! Fericirea cand o prinzi trebuie sa o pui in inima ta si sa o imparti pe unde poti prin zambete. Fericirea e o stare a inimii tale, nu o stare materiala. Moneda fericirii e zambetul, cat mai larg, cat mai multe.
Nu ne invata nimeni sa fim fericiti. Toata lumea ne invata sa invatam bine, sa avem joburi bune, sa avem bani multi, sa avem masini frumoase, sa avem, sa avem, sa avem... De invatat ne saturam, jobul la o vreme vrem sa`l schimbam, la bani le trebuie purtata grija si masinile, cat sunt ele de frumoase se strica. Si cand se strica, aia ti fericirea!
Si care e secretul fericirii atunci?
Biblia ne indeamna la a fi bucurosi. Ne spune si ca mai bine un colt de paine uscata cu pace, decat o casa plina de carnuri cu cearta. Adica, Biblia spune ca poti fi plin de pace cand ai putin? Da. Mai spune ca Dumnezeu stie gandurile pe care le are cu privire la noi, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa ne dea un viitor si o nadejde.
Daca vrei sa fi bucuros, trebuie sa vrei sa fi bucuros. Daca vrei sa ai bucurie, trebuie sa primesti indemnul Duhului Sfant care zice "bucurati`va totdeauna in Domnul, iarasi zic, bucurati`va!". Pai nu e simplu? Ba da, e simplu fratii mei. Dumnezeu vrea sa ne bucuram in El. Nu este fericire fara El. Oricat ne dorim sa traim fericiti despartiti de Dumnezeu, nu putem. Un om cu increderea in Dumnezeu este un om fericit, plin de pace, plin de putere, voios si biruitor in toate lucrurile in orice privinta.
Uita`te tinta la Isus Cristos si El va revarsa peste tine pacea Lui ca sa poti fi fericit. Daca n`ai invatat pana acum cum sa fi fericit, Dumnezeu te cheama sa fi fericit de acum incolo.
Am citit de nenumarate ori despre oameni care au spus ca au bani multi, averi nenumarate si nu se simt impliniti, nu sunt fericiti. In clipa aceea m`am gandit ca "daca tu nu esti fericit, da`mi`i mie ca stiu eu ce sa fac cu ei". Cred ca la fel ne`am gandit cu toti.
Am citit ca exista oameni care traiesc de pe o zi pe alta, ne`am facut cruce si am zis "Doamne feri!".
Ne zbatem in fiecare zi la lucru, acasa, la lucru, acasa, fugim incolo si incoace, mergem in vacante, shopping, ne uitam pe FB sau Instagram si vedem ca x si y sunt in vacante si au un telefon nou, o masina noua si bla bla bla si ca ce fericiti sunt ei, si noi...?
Ma intreb acum, dupa 27 de ani, eu de ce nu am invatat sa fiu fericit? Fericirea nu sta in bani, nu sta in masini, nu sta in prieteni, nu sta in case mari luxoase, nu sta fericirea decat in inima! Fericirea cand o prinzi trebuie sa o pui in inima ta si sa o imparti pe unde poti prin zambete. Fericirea e o stare a inimii tale, nu o stare materiala. Moneda fericirii e zambetul, cat mai larg, cat mai multe.
Nu ne invata nimeni sa fim fericiti. Toata lumea ne invata sa invatam bine, sa avem joburi bune, sa avem bani multi, sa avem masini frumoase, sa avem, sa avem, sa avem... De invatat ne saturam, jobul la o vreme vrem sa`l schimbam, la bani le trebuie purtata grija si masinile, cat sunt ele de frumoase se strica. Si cand se strica, aia ti fericirea!
Si care e secretul fericirii atunci?
Biblia ne indeamna la a fi bucurosi. Ne spune si ca mai bine un colt de paine uscata cu pace, decat o casa plina de carnuri cu cearta. Adica, Biblia spune ca poti fi plin de pace cand ai putin? Da. Mai spune ca Dumnezeu stie gandurile pe care le are cu privire la noi, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa ne dea un viitor si o nadejde.
Daca vrei sa fi bucuros, trebuie sa vrei sa fi bucuros. Daca vrei sa ai bucurie, trebuie sa primesti indemnul Duhului Sfant care zice "bucurati`va totdeauna in Domnul, iarasi zic, bucurati`va!". Pai nu e simplu? Ba da, e simplu fratii mei. Dumnezeu vrea sa ne bucuram in El. Nu este fericire fara El. Oricat ne dorim sa traim fericiti despartiti de Dumnezeu, nu putem. Un om cu increderea in Dumnezeu este un om fericit, plin de pace, plin de putere, voios si biruitor in toate lucrurile in orice privinta.
Uita`te tinta la Isus Cristos si El va revarsa peste tine pacea Lui ca sa poti fi fericit. Daca n`ai invatat pana acum cum sa fi fericit, Dumnezeu te cheama sa fi fericit de acum incolo.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
N`am fost sa`ti plang la capatai, Sa te conduc pe`un ultim drum, Sa`ti pun coroana peste mormant, Dar n`ai fost acol nici tu sa intelegi, Si... -
Nu sti, nu ai stiut vreodata, atunci cand prima oara te-am vazut, cand razele privirii tale ma patrundeau adanc, cand sentimente prin vi...