Ieri, dupa`masa m`am hotarat sa fac o plimbare in cimitir... imi place sa ma gandesc de doua ori inainte sa intru in cimitir, dar ieri am pornit hotarat sa intru acolo, si nu stiam pentru ce. Apoi mi`am dat seama ca am intrat, ca sa vad ce scurta e viata, cu toate ca citeam pe pietrele funerare "N. 1939-D. 2008" ceea ce pare o calatorie destul de lunga pentru unii oameni. Dar azi, oricum era varsta asta mi se parea totusi atat de mica, atat de scurta calatoria. Ma plimb incet printre pietrele funerare pe o alee, privind cu capul plecat in stanga si in dreapta, mi se parea un cimitir micutz, desi cand am ridicat privirea, mi se parea interminabil...
Viata. De fapt, viata e mult mai scurta decat moartea. Moartea este ... intr`un fel vesnica, insa viata, mult, mult mai scurta in comparatie cu moartea. Eroii patriei, oameni simpli, oameni mari ai societatii, ce e viata la urma urmei, cu totii ajungem in acelasi loc, un loc tacut, unde singurul care vorbeste e timpul, si spre surprinderea noastra face monolog, vantul, care sufla in copacii din cimitir, care incredibil, sunt cele mai vii "fiinte" din locul acesta morbid, tacut.
O plimbare in cimitir, o simpla plimbare, iti aduce aminte de scurta noastra calatorie pe pamant. De multe ori ne pare viata un sir luuuung de intamplari... o calatorie nesfarsita, dar, ajungand in fata unei pietre pe care nu intamplator scrie aici odihneste .... nascut in data, decedat in data, ne dam seama ca am pornit intr`o calatorie cu sfarsit, scurta, incredibil de scurta, spontana, pentru ca astazi putem fi aici si maine ne putem "odihni" linistiti, impreuna cu ceilalti "colegi de cripta" cu care nu avem de ne certat. Sadic, dar ciudat, pentru ca ei nu se cearta niciodata. Intr`o liniste tacuta si morbida, petrec fiecare timp... Fara resentimente.
Intr`o zi, o sa ma intalnesc si eu cu ei, o sa petrec acolo timpul si ... De ce nu moarte? Viata e prea scurta sa o iubim atata de mult. Dar, de fapt, dincolo de sicriu ce ne asteapta? In vesnicia mortii noastre...? Cine ne asteapta, si ce ne asteapta...?
" Aici odihneste... "
Un comentariu:
sincer?
felicitari pentru continut:)...iar vesnicia exista doar dupa ce ne "trezim" din moarte...si vesnicia e in functie de cat de mult profiti de viata pe care o ai inainte de moarte...deci nu pe degeaba trebuie sa iubesti viata, deaia ti-a fost data. :)
Trimiteți un comentariu