clipele fericirii, a iubirii pierdute,
ii plangeau parca rauri de dragoste pe`obraji,
si ea nu inceta sa suspine,
si`n suspine, in lacrimi, in doruri,
in ochii calzi, ii aparea o licarire.
o licarire`a sperantei,
si totul pierdut, intr`o clipa
`napoi sa revie.
sa`mi smulgi din suflet tacerea iubirii,
sa`mi alungi tristetea durerii,
sa ma lasi sa strecor fericirea
si`orice clipe pierdute departe,
sa`mi fie `napoi azi redate.
aplecat sub povara de ganduri,
sub tot ce`a ramas dupa "noi"
amintiri si suspine fugare,
dupa tot ce`am zidit,
a ramas amintirea. amintirea.
ma aplec sa`ti sarut obrajii,
sa`ti soptesc "te iubesc"
sa te strang iar la piept ca atuncea,
din mersul fugar ma opresc, dar degeaba...
tu nu esti, eu ma duc inapoi.
Un comentariu:
o ador:X
Trimiteți un comentariu