Romaniei...

Ah, de`ar mai trai Eminescul!
De`ar mai trai Eminescu poetul
Sa`si mai scrie el dorul de tara
Sa`i ureze de bine el patriei,
Sa ne judece`Eminescu.
O patrie ce`i pulbere, farama,
Ce`o vedea unita`n fratie
Ca stelele noptii, ca zorii de ziua,
Unde`i a noastra Romanie?
Unita si tare? Cu bratele nervoase,
Cu arma de tarie?





Ah, tu, dulce Romanie!
Priveste`ti trecutul maret si puternic
Ca tine nu`i alta!
Trecut`au prin tine popoare,
Si vrut`au slava sa`ti ieie
Dar tu`ai biruit, biruinta ta mare.

Dar astazi se manca`ntre ei cainii
Si vreau slava ta in tarana
O slava ce n`au reusit toti strainii
Ei vor sa arunce cu tine`n tarana!
Se bat pentru scaune cainii
Isi intind unii altora curse
Se fac de rusine`n pamantu`europei
Ne fac de rusine azi, cainii!
Ce`au ajuns sa conduca o tara
O tara castigata cu glorie,
Castigata cu lupte si sange
La Rovine,  Posada,
Selimbar si Calugareni.

Ah, tu dulce Romanie!
Dulce Dacie, popor iubit,
Cum luptat`au pentru tine
Voievozi si domnitori,
Cum luptat`au sa uneasca
Transilvania, Moldova si cu Tara Romaneasca
Secole te`au despartit,
Otomani te`au rarit
Insa tu, cu domnitorii`ti
Mircea nostru Cel Batran,
Vlad cel Tepes
Si Stefan Cel Mare,
Ah, Viteazule Mihai.
Ce`au luptat invinsi de sabie,
Si tradati, si`nfranti pe campuri
Campurile batalie
Au varsat mult sange`n lupta
Ca sa vad`a noastra tara

Cum se spulbera, se frange,
De niste`otomani romani
Care sfasie si taie,
Care rup si sfarma
Pentru`n ciob de linte?

Vindeti tot! Caini nebunatici
Rupeti, sfaramati, sfasiati
Tara asta ar`istorie,
Tara asta are glorie,
Insa voi o dati de`oparte
Voi ce nu vedeti esenta
Voi ce nu vedeti istoria!
Tara asta intre toate, are gloria!
Iara voi, un val in stanca
Asta veti ramane, nebunatici!
Ce lasati in urma voastra?
Altii au lasat istorie, au lasat o batalie
Au lasat lupta`mpotriva
Jugului otomanesc!
Insa voi, distrugeti totul, nu in secole
Ci`n ani!