picurii de ploaie...

Printre picurii de ploaie,
Ce se frang pe geamul tau,
Unul indraznet sopteste,
Am venit sa'ti dau de veste.
N'apuca sa spuna totul,
Insa altul mai rapid,
Continuase a lu vorba,
El, la tine se gandeste...
Iar apoi pe cerul negru,
Se'asternu lumin'albastra,
Era fulgeru ce tuna,
Iar aceleasi vorbe
Ca si picurii de sus,
El, la tine se gandeste!
N'ai crezut intaia oara!
Dar apoi, fara de veste,
Iti sopti o floricica,
Ce'i zdrobita de furtuna,
Ia aminte tot ce zice,
Mandra ploaie si furtuna,
Sa asculti de glasul ploii,
Si de tunete s'asculti,
Ea nu minte niciodata,
El la tine se gandeste.
Iar apoi se'opri de'odata cerul,
Si prin ploaia uda, deasa,
De departe pe fereastra,
L'ai zarit venind spre tine.
Tragand razele de soare,
Venea EL ca sa'ti aduca, rasaritul.
Sa'ti aduca razele de soare'n suflet,
Si sa'ti scrie pe o petala,
Impletind o floare rara,
Esti asa de minunata.
Tu esti soarele ce'mi lumineaza,
Viata'ntreaga.