Aroma dulce de iubire.

Pe'un colt de foaie,
Mototolit si'ngalbenit de vreme,
Prin mintea mea un gand trecu,
Si'am inceput sa'ti scriu poeme.
Am inceput sa desenez cuvinte dulci
... Cu'aroma pura de iubire,
Si'ncet cu raze cristaline
Cu soapte, si zambete fugare,
Am aranjat in versuri poezia.
Prin geam murdar, privind departe,
Prin picurii de ploaie'a verii
Doar chipul tau zaream,
Erai... Atata de frumoasa.
Erai un inger cu chip de om
Si erai om cu chip de inger.
Pe umeri cadeau suvitele'ti de par.
Acoperindu'i. Iar ochii tai,
Ce ascundeau mistere,
Si taine'adanci, intreaga ta iubire,
Ei ma priveau, iar eu,
Eu scriam, scriam in nestire.
Scriam uimit de'o frumusete rara!

Tu te'aplecai din cand in cand,
Adunand raze de pe cale.
Buimac, te'ntampinai in pragul casei
Iar tu, zambind a dulce, m'ai fermecat.

M'ai fermecat cu vocea ta suava,
Priviri si zambete de ne'nteles,
Iar mana ta cand m'apuca de mana,
Cand vocea ta imi patrundea fiinta,
Iar zambetu'ti inddulcea privirea mea,
Simteam ca'ntregul rasarit n'avea atata frumusete,
Ca luna, stelele, toti astrii,
Nu's mai frumosi ca fiinta ta.

Si'apoi, cand m'am trezit
Eram tot singur, parasit
Iar coltul meu de foaie, nu mAi era,
Intregul meu poem a disparut.
Si totu'a fost un vis asa real...