Punct dupa punct se scurg incet din pasta
Facand sa par un fel de maistru
Un maistru uitat de lumea moderna.
Printre multele grijuri, fericiri de o clipa
Printre multe minciuni si`adevaruri scrantite
Azi nu mai e timp sa ne jucam cu cuvinte frumoase.
Totul imi pare atata de gri, atat de stingher. Lumea ucide cu fapta, orice vorba frumoasa, sufocand`o pana cand se pierde printre grijuri si dureri. Dureri provocate de noi insine. Dureri provocate de gandul "pun mana, si ce ca ma ard?" sau "poate nu ma ard". Dureri care dor atata de tare ca sfasie inima, frange gandurile si imprastie fericirea pe distante de milioane de cuvinte. Omule, nu mai sti sa iubesti in cuvinte. Te`ai lasat coplesit de frustrare, durere si lacrimi de moarte.
Esti departe, tot mai departe de cuvantul "perfect" si te`apropii cu pasi repezi spre "tarana". Si totusi, mergi agale pe cararea ta, atragand priviri multe, si lasand in urma ta frustrari. Ai uitat ca oamenii au sentimente, si uneori ai impresia ca singurul care simte esti tu. Ai uitat ca oamenii mai stiu sa iubeasca, si uneori ai impresia ca singurul care stie sa mai iubeasca, esti tu. Ai uitat? Ca odata copilaria ti`a suras si tie si ti`a lasat amintiri frumoase? Ca iubirea te`a cuprins si pe tine si ca dragostea nu te`a uitat? Dar tu... ai uitat.
Esti departe, tot mai departe de cuvantul "perfect" si te`apropii cu pasi repezi spre "tarana". Si totusi, mergi agale pe cararea ta, atragand priviri multe, si lasand in urma ta frustrari. Ai uitat ca oamenii au sentimente, si uneori ai impresia ca singurul care simte esti tu. Ai uitat ca oamenii mai stiu sa iubeasca, si uneori ai impresia ca singurul care stie sa mai iubeasca, esti tu. Ai uitat? Ca odata copilaria ti`a suras si tie si ti`a lasat amintiri frumoase? Ca iubirea te`a cuprins si pe tine si ca dragostea nu te`a uitat? Dar tu... ai uitat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu