Azi trebuia sa fie cea mai fericita zi din viata mea de cand m`o nascut mama mea pe pamant. Si nu stiu daca ii. Abia o inceput. Nici nu ma intereseaza daca o sa fie, o sa treaca. Dar o sa savurez fiecare moment.
Azi se'mplinesc 23.
Douazeci si trei de ani de cand am simtit atingerea cruda a vietii. De cand am respirat aerul proaspat al nedreptatii vietii si'al urii care curge in om. Da, s'au scurs incet aproape opt mii patru sute de zile, mai mult sau mai putin, nu ca ar avea importanta.
As fi in stare sa compun oricarui om o poezie pentru ziua lui, insa mie nu sunt in stare sa'mi scriu macar un vers. Am incercat sa'mi fac autoportret insa cuvintele de lauda parca's prea multe. Si celelalte nu le mai gasesc. Desi mi'am dat seama ca egoismul de'a folosi doar cuvinte de lauda mi'ar ucide stima de sine, am incetat a ma gandi la autoportretul care aveam sa mi'l fac.
Viata asta n'o pot numi frumoasa, sub nici un chip. Poti numi clipele scurte de fericire frumoase, pot chipul ei pictat in amintirea mea sa'l numesc chiar divin. Pot sa spun despre un om ca e dragutz, si felul in care se comporta poate fi frumos. Insa sa pot spune despre viata aceasta ca e frumoasa, mi'ar trebui multe motive. Toate frumoase, bune, succedate unul de celalalt.
Viata nu'i frumoasa. Dar o iubesc. O s'o iubesc pana in ultima clipa. Am iubit'o 23 de ani, uneori am blestemat'o, dar tot am iubit'o. Pentru ca viata e din Dumnezeu. Viata din mine, suflarea, insa ceea ce traim...
23 de ani am trait'o. Dar oricat as iubi'o de mult, la un momentdat as vrea sa se termine. Scurt si fara resentimente, sa ma lase in pace. Sa pot trece pragul dincolo. Si nu oricum.
Atingerea ei cruda inca o simt ca o raceala pe sirea spinarii, suflul ei in ceafa, si bataia aripilor ei ma umbreste de departe. Viata. Ah, viata...
Te'ai ascuns in trupul meu atata vreme, si azi, ca in fiecare an e timpul sa'ti spun "La multi ani!". Dar nu ti'o spun din placere, ci din obisnuinta si obligatie. Mai am cateva planuri aici pe pamant. Putine, si vreau sa nu fie "la multi ani" pana le implinesc. Sa'mi inchei socotelile cu tine cat mai curand posibil.
Viata, sper ca pana anul viitor cand trebuie sa'ti urez din nou, daca ne mai intalnim, sa nu mai ma dau de tine asa tare ca pana azi. La revedere viata. Pe anul viitor!
Sent via BlackBerry® Webmail from T-Mobile
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
N`am fost sa`ti plang la capatai, Sa te conduc pe`un ultim drum, Sa`ti pun coroana peste mormant, Dar n`ai fost acol nici tu sa intelegi, Si... -
Nu sti, nu ai stiut vreodata, atunci cand prima oara te-am vazut, cand razele privirii tale ma patrundeau adanc, cand sentimente prin vi...
2 comentarii:
La multi ani! ...
Pe anul viitor, deci..!:)
Nu stiu daca sa sper "pe anul viitor" sau nu. Dar fi bine asa cum ii. Mersi varu!
Trimiteți un comentariu